Există o singură judecată: TIMPUL

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

„Cât despre introducerea numelor din această istorie literară, vă răspund tranşant: din păcate sau din fericire (!?), oamenii nu fac (am evitat formularea «nu sunt creatori») numai lucruri valoroase, iar semenii lor nu cred că sunt în măsură să-i judece. Singurul lucru pe care îl pot face cei care se consideră superiori semenilor, indiferent de domeniu de activitate, inclusiv în artă, este să demonstreze că sunt mai buni, fără să clameze peste tot această părere a lor despre ei înşişi. De altfel, istoria artelor demonstrează din plin aceste afirmaţii ale mele. Dacă ne referim numai la literatură şi ne oprim numai la perioada interbelică, constatăm că bibliotecile sunt pline de cărţi «uitate», însă acest lucru nu confirmă şi nici nu infirmă valoarea lor. Au intrat în conştiinţa publicului doar acei autori şi cărţile lor care au fost incluşi/se în canonul şcolar, la insistenţele unor critici literari sau autori de programe şi manuale care le-au considerat valoroase la un moment dat. Procedeul este valabil şi astăzi. Vedeţi manualele alternative. Cine citeşte critica literară din diferite perioade ale istoriei literare va «descoperi» păreri pro sau contra, confirmate sau nu ulterior. În acest sens, este cunoscută părerea lui Alexandru Macedonski despre Eminescu. Dacă îmi este permis, mă voi referi la o stare de spirit ce se manifestă din partea celor care nu prea gustă literatura, şi arta modernă în general. Aceştia spun: «De ce, domnule, nu scriu poeţii de azi sau nu pictează pictorii, aşa cum a făcut Eminescu, respectiv Grigorescu? De ce înţelegem poezia lui Eminescu şi nu înţelegem versurile lui Nichita Stănescu?» Desigur, asemenea abordare este falsă. Cei care fac astfel de afirmaţii au rămas la stadiul înţelegerii şcolăreşti a unor texte eminesciene prezente de-a lungul anilor în manuale, fără a cunoaşte semnificaţiile filosofice ale acestora, pentru care îţi trebuie ceva mai multe cunoştinţe. Există o singură judecată: TIMPUL”. (N. R. Fragment din interviul publicat de Nicolae Sava în „Ceahlăul”, 3 nov, 2014)

Constantin TOMŞA