Aţi auzit? Cică, învăţătoarea care a făcut greva foamei în faţa camerelor de luat vederi candidează în decembrie. E dreptul ei. Fanfara! Profesorul X din comuna Y ajuns primar prin alegeri locale din vară, pofteşte „mai sus”. Vrea în Parlamentul României. Foarte bine!. Succes colega! Şi dă-i, şi luptă!. Un inspector general debarcat recent, ţinteşte un fotoliu din Senat. Bravissimo!. Analizând cazurile de mai sus, ne întrebăm firesc: oare când mai pun mâna pe carte aceşti eterni poftitori de fotolii? Că vorba, omului cu bun simţ, un prof. adevărat trebuie să fie Doxa. Să se afle permanent în zona civilizaţiei. Să fie citit, cult, informat, la zi. Mai ales dacă n-a rupt-o complet cu catedra. Proful nu este un slujbaş care vine la şcoală, îşi face orele, apoi se implică în politichie. El are mari obligaţii faţă de şcoală. Ar trebui să aibă o viaţă cultural-spirituală şi dincolo de catedră. Să fie văzut la Biblioteca Judeţiană „G.T. Kirileanu”, la teatru, la concerte, la…la. Are astfel de preocupări? Faptul că a făcut cândva o facultate şi nişte cursuri de perfecţionare nu înseamnă că e „brici” la catedră. De când n-a mai citit o carte de strictă specialitate? Că nu mai e în formă, la curent cu ceea ce se întâmplă. Cum sunt taxaţi profesorii depăşiţi de către băşcălioşi? Simplu „Barbari” cu studii. Exagerări? Se poate.
Unde se mai poate găsi un dascăl adevărat, cu vocaţie? În paginile literare. Sadoveanu, de pildă l-a portretizat pe D-l Trandafir. Un adevărat apostol al neamului. Un învăţător blajin, modest, de o bunătate, o generozitate şi dăruire faţă de elevi, fără de seamă. Grijuliu, patern cu învăţăceii săi, insuflându-le dragostea de ţară, gustul de frumos, pentru lectură. Om de mare puritate. Atenţie, şi pe vremea D-lui Trandafir se făcea politică. Numai că dascălul adevărat făcea carte. Lumina satele ameninţate de obscurantism, de analfabetism şi alcoolism. Opusul D-lui Trandafir era D-l Vucea al lui Barbu Ştefănescu Delavrancea. Tipul clasic al învăţătorului rău, ins meschin, profitor, de mentalitate cazonă. Învăţător care îşi punea „monitorii” să-i supravegheze pe elevi şi să le aplice pedepse cu bătaia la palmă. Jap!, jap! Pe lângă D-l Vucea, Marius Chicoş Rostogan pare un supra – dascăl cu n-şpe doctorate şi docentate. Luate fără plagiat. Care e ultima ABRAMBUREALĂ a Legii Educaţiei? Clasa a IX-a, va rămâne la liceu, nu se mai mută la generală. Aşa dixit D-na Cati!. Aveţi de comentat ceva? Mare-i grădina…lui Dumnezeu.
Dumitru RUSU