Pledoarie pentru învăţarea limbilor străine

Să cunoşti o limbă străină este ca şi cum ai avea un al doilea suflet.

Charlemagne – Carol cel Mare

 

Cum noi românii suntem fiinţe foarte spiritualizate, o pledoarie pentru învăţarea uneia sau a mai multor limbi străine poate începe perfect cu aceste vorbe ale lui Charlemagne. În plus, cred că o limbă străină cunoscută înseamnă o nouă viaţă. Viaţă pe care ţi-o dă deplasarea cu mult mai departe a orizontului tău, o deschidere mult mai largă a minţii, un vocabular din ce în ce mai bogat, o stimulare permanentă a inteligenţei, un aport important la cultura generală, rezultat din relaţionarea strânsă cu modul de a gândi, cultura şi cotidianul poporului în care ea se vorbeşte. Şi, pentru accentuarea viziunii mele în legătură cu o nouă viaţă – reamintesc proverbul francez care spune că un om care cunoaşte două limbi străine valorează cât doi oameni.

Cred că a învăţa o nouă limbă străină este un adevărat balsam pentru creier, având în vedere stimularea activităţii cerebrale, excelentul şi permanentul exerciţiu de memorare, îmbunătăţirea atenţiei şi marea flexibilitate cognitivă pe care ne-o conferă, fapt ce ne ajută să ne descurcăm mai bine în situaţii neprevăzute. Toate acestea ne dau şanse mai mici de a ne îmbolnăvi de boala Alzheimer. Dacă teoretic, această boală poate afecta pe oricine, totuşi, conform unui studiu făcut de Asociaţia Americană pentru Progres Ştiinţific, persoanele bilingve dezvoltă această boală cu patru sau cinci ani mai târziu decât celelalte sau chiar deloc.

Din moment ce o a două limbă ne atrage atenţia privind regulile abstracte şi structura limbii materne, acest lucru ne poate ajuta să fim mai buni la limba nativă. Aşa cum afirmă Geof­frey Willans: „Niciodată nu poţi înţelege o limbă până ce nu înţelegi cel puţin două”. Şi în plus, vom simţi mereu şi mereu şi vom înţelege mai bine dulceaţa versului lui Alexei Mateevici – Limba noastră-i o comoară…

În aceste vremuri ale globalizării, cunoaşterea unei limbi străine, nu mai reprezintă o dovadă a inteligenţei, a poziţiei în societate, ci, mai degrabă o adaptare la prezent, iar, în anumite situaţii, o cerinţă obligatorie. Orice limbă se poate învăţa, fie ca este germana, chineza sau rusa. Important este, în primul rând să-ţi placă cum sună apoi să te apuci de lucru şi, cel mai important, să duci proiectul la capăt. Mijloacele pe care ni le pune la dispoziţie societatea sunt multiple şi eficiente: de la site-uri gratuite care încep de la nivelul de începător (www.duolingo), la ghiduri, dicţionare, manuale procurate prin biblioteci sau librării, cursuri oferite prin diferite instituţii, plus posibilităţile infinite de lectură oferite de internet.

Trebuie să spunem că, în special pentru tineri, a scrie şi a comunica fluent în mai multe limbi străine este o adevărată investiţie în viitor. În primul rând aceştia vor avea acces la învăţământul superior în ţări cu tradiţie universitară, unde se deschide un drum performant celor care vor absolvi o facultate în Anglia, Germania, Franţa, Elveţia, Olanda. Vor putea obţine job-uri foarte bine plătite oriunde în Europa sau în lume! Afirm acestea fără a bagateliza calitatea învăţământului românesc universitar…

Şi, nu în ultimul rând, o limbă străină te poate ajuta sa avansezi în plan profesional, deoarece ţi se vor deschide noi orizonturi şi… uşi. Cultura generală şi comunicarea interculturală reprezintă un mare plus. Iar de cele mai multe ori, jobul poate fi al tău daca ai avantajul unei limbi străine în plus faţă de contracandidatul tău.

Şi ce poate fi mai plăcut decât ca, atunci când călătoreşti în ţări străine, să iei contact cu limba ţării vizitate exact de la sursă, să te laşi cuprins în mulţime de baia de limbă, să legi conversaţii cu localnicii, aproape să gândeşti în limba lor…

Nu pot încheia această pledoarie pentru învăţarea limbilor străine (la orice vârstă), fără a aduce un omagiu marilor creatori de limbă: Eminescu, Shakespeare, Cervantes… împreună cu întreaga pleiadă de scriitori şi poeţi ai lumii largi – care prin arta lor ca limbaj universal – au legat culturi, ţări şi continente şi au adus oamenii mai aproape unii de alţii.

 

Gianina BURUIANĂ