Profesorul Gheorghe Tomulescu

Gh TomulescuS-a născut la 26 aprilie 1896 în Vânători Neamţ unde a învăţat clasele primare cu vestitul învăţător Gheorghe Popescu. După absolvirea Şcolii Normale din Constanţa a fost învăţător la Şcoala Răuceşti, apoi la Şcoala Nr. 3 Piatra Neamţ. Şi-a continuat studiile la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti, studii absolvite în 1930. A urmat şi cursurile Seminarului Pedagogic Universitar.

La terminarea studiilor a fost numit director al Şcolii Nr. 1 din Constanţa şi institutor la Şcoala de aplicaţii de pe lângă Şcoala Normală din oraş. A fost mai mulţi ani profesor de pedagogie, istorie şi geografie la Şcoala Normală din Constanţa şi director al instituţiei. Remarcat pentru rezultatele muncii desfăşurate, a fost numit inspector şcolar pentru judeţele Baia, Neamţ şi Câmpulung, apoi inspector şcolar al oraşului Bucureşti şi mai apoi inspector general în Ministerul Învăţământului.

A publicat de-a lungul anilor numeroase lucrări. În 1930, Populaţia Dobrogei, o Metodică a predării religiei în 1933, Despre monografia satului (1939) şi, în acelaşi an, Cetatea Hotin.

A publicat mai multe articole în presa vremii. Astfel, în 1936, în virulentul „La noi şi la alţii” cere depolitizarea personalului didactic, într-o vreme în care lucrurile nu stăteau chiar atât de prost, cum stau astăzi, de pildă.

Gheorghe Tomulescu a fost şi autorul mai multor manuale şcolare. Dintre acestea amintim Geografia judeţului Bacău, Geografia judeţului Neamţ şi Geografia judeţului Constanţa.

Munca rodnică i-a fost răsplătită prin acordarea a numeroase medalii cum ar fi „Victoria” primită în 1921, medalia „Serviciu Social” primită în 1930 şi Ordinul „Coroana României” în grad de cavaler care i-a fost conferit în anul 1933.

În 1956, după 40 de ani de rodnică activitate s-a pensionat şi s-a retras la Piatra Neamţ unde a încetat din viaţă în octombrie 1988 cum susţine Constantin Prangati în Dicţionarul său.

 

Înv. Neculai FLORIAN