■ 4/1941 – n. Constantin Măzăreanu, la Piatra-Neamţ (d. 26. 09. 2005), biolog, profesor universitar, fost prorector al Universităţii Bacău (2003-2004), a absolvit Liceul „Petru Rareş” (1959) şi Facultatea de Biologie din Iaşi (1964). Până în 1992, când a devenit cadru didactic la Universitatea din Bacău, a lucrat ca cercetător la Staţiunea de Cercetări Biologice, Geologice şi Geografice „Stejarul”, de la Pângăraţi, Neamţ, şi la Staţiunea pentru Cultura Sfeclei de Zahăr din Roman. În perioada 1965-2002, a participat la peste 50 de reuniuni ştiinţifice naţionale şi internaţionale la care a prezentat un număr de 88 de comunicări, majoritatea fiind publicate. A obţinut titlul de doctor (1972), a fost membru al A.O.S. şi al mai multor societăţi naţionale şi internaţionale de ecologie. Inclus în Who’s Who.
■ 7/1952 – n. Nicolae N. Popa, la Târpeşti, Neamţ, profesor, publicist, traducător. A absolvit Liceul „Ştefan cel Mare” din Târgu-Neamţ, Facultatea de Istorie-Filosofie, Bucureşti (1978); studii în Franţa şi în Belgia. A lucrat ca muzeograf la Casa „Ion Creangă” din Humuleşti (1982-1998). A debutat în Revista „Tribuna României” (1985). Colaborează cu studii, eseuri, traduceri la: „Ateneu”, „Catedra”, „Fântâna Blanduziei”, „Acţiunea”, „Asachi”. Membru al Societăţii „François Mauriac”. Cărţi: „Creangă sau Arta fericirii” (1993), „Eternul feminin de la Humuleşti la Paris” (1995), „L’expression du bonheur chez Martha Bibescu”, Franţa, „Povestea unei mari iubiri. Eminescu – Veronica Micle” ş. a.
■ 8/1932 – n. Constantin C. Tarhon, la Piatra-Neamţ, inginer constructor, absolvent al Facultăţii de Construcţii Civile din Bucureşti (1956), doctor în ştiinţe tehnice, inginer proiectant, inginer şef şi director tehnic la Institutul de Studii şi Proiectări Hidraulice (1963-1990), expert în construcţii civile industriale (1990), şef de proiect pentru Hidrocentrala „Porţile de Fier I”. Distincţii: Medalia Muncii, Ordinul Muncii, Steaua Republicii, Steagul Iugoslav cu Steaua de Aur ş. a. Autor a peste 20 de articole în reviste de specialitate.
■ 9/1947 – n. Sergiu Găbureac, la Poieneşti, Vaslui, profesor, filatelist, publicist. Absolvent al Facultăţii de Filologie (Iaşi). Cadru didactic la Căciuleşti, Girov şi Piatra-Neamţ (1972-1976), mai multe funcţii la Biblioteca Judeţeană „G. T. Kirileanu” Neamţ, până în 2000, şef de serviciu la Biblioteca Metropolitană din Bucureşti. Membru fondator al Asociaţiei Naţionale a Bibliotecilor Publice din România, membru al Academiei Mondiale de Filatelie (din 2008). Cărţi: „La pas prin Piatra-Neamţ”; „Erori filatelice româneşti, 1922-2000”; „Bârladul de odinioară. Compendiu cartofil, 1898-1938”; „Prin Ţara Moldovei de Jos. Bârlad – Huşi – Vaslui, 1898-1938”; „România. Curiozităţi filatelice 1903-2006” ş. a.
■ 10/1951 n. Gabriel Ploscă, inginer, profesor, lider sindical. Absolvent al Institutului Politehnic „Traian Vuia” din Timişoara, gradul didactic I în învăţământ acordat de Universitatea Politehnică Bucureşti (1993). Profesor la Colegiul Tehnic „Petru Poni” (1976-2008), membru în comisia naţională de chimie industrială, specialist în elaborarea de standarde ocupaţionale, evaluator de manuale şi autor de manuale şcolare. Participare la cursuri, seminarii şi programe de formare europene: „Prohibition of Discrimination to Promotinng Equality” organizat de ILO-ITUC, „Dialog social în România şi în Uniunea Europeană. Locul şi rolul partenerilor sociali”, organizat de Institutul de Formare Economică şi Socială etc. (1997-2010).
Vicepreşedinte al SLLICS Neamţ (1991-2008), apoi preşedinte, din 2008 – prezent. Vicepreşedinte al FSLI, coordonează Departamentul pentru Învăţământ Profesional şi Tehnic şi Departamentul Proiecte şi Formare (2002-prezent). Preşedinte al Uniunii Judeţene a Sindicatelor Democratice Neamţ (2000-prezent) etc. Manager de proiect POSDRU şi manager de proiect Leonardo da Vinci (2011-2014).
■ 11/1930 – n. Eduard Covali, la Orhei, Basarabia (d. 2. 11. 2002, Piatra-Neamţ), teatrolog, scriitor, membru al U. S. A absolvit I. A. T. C. „I. L. Caragiale”, cu întreruperi, fiind condamnat politic, a lucrat pe diferite şantiere de construcţii. Diverse funcţii la T. T., (1961-1992), pictor-executant, secretar literar, director, regizor, consilier artistic. Debut publicistic în revistele „Teatrul” şi „Contemporanul”, (1957), şi cu pseudonimul V. Negrea, Colaborări: „Ceahlăul”, „Acţiunea”, „Antiteze”, „Ateneu”, „Asachi”, „Informaţia Primăriei”, „Apostolul”, „Meridianul Ozana”, „Credinţa neamului” ş. a. A dramatizat: «Vrăjitorul din Oz», «Inimă rece», «Cartea junglei». Debut editorial cu „Teatru”: «Ion Creangă sau mărazurile amintirilor», «Tinereţe fără bătrâneţe», « Belerophon», «Albă ca zăbava şi cei 7 pitici».
■ 13/1947 – n. Victor Stan, la Galaţi, ofiţer de miliţie, poet, prozator, a absolvit Facultatea de Drept. A publicat versuri patriotice, dedicate patriei şi partidului, în presa locală sau în broşuri propagandistice. Debut editorial cu „Inima acestui pământ” (1972). Alte volume: „Mereu alături de oameni”, „Ochi de lagună”, „Ţării mele steag şi grâu”, „Patria mea grădina mea”, „Caligraful şi edera”, „Insomniile uitării”, „Dimineaţa ciocârliilor” „Moartea vine târâş”, „Manuscrisele ierbi”, „Crima din «Muzelor» zece”, „Împotriva singurătăţii” ş. a. (colab.): „Băiatul care pictează sfinţi”, „Noaptea colindelor”.
■ 16/1927 – n. Niculae Dumbravă, la Piatra-Neamţ (pseud. lui Nicolae Brânzei, d. 1983, Bucureşti), ziarist, poet, publicist. Studii: Liceul Comercial din Piatra-Neamţ. Debutează în 1948, ca redactor la Ziarul „Glasul armatei”, pe când efectua stagiul militar; redactor la Revista „Viaţa militară” (1950), unde publică poezie închinată vieţii ostăşeşti şi poezie patriotică. A absolvit Facultatea de Ziaristică, la Academia „Ştefan Gheorghiu”. A scris poezii în consens cu orientarea ideologică a vremii, cu iz patriotic, şi de multe ori dedicate unor evenimente oficiale. Cărţi: „Voi oameni ai patriei mele”; „Ecouri”; „Dialoguri cu ţara”; „Orizonturi carpatine”; „Duminica pădurilor”; „Strofe la pământul ţării”; „Culoarea din cântec”; „Anotimpuri cu stemă de zi”; „Oraţii din fântână”.
■ 16/1990, d. Aurel Dumitraşcu, poet (n. 21. 11. 1955, Sabasa, Borca, Neamţ)
■ 17. 09. 1937 – d. Alfred Stroja, la Bucureşti (n. 1870, Piatra-Neamţ), avocat, poet, publicist. A urmat Şcoala Primară de băieţi Nr. 1 şi Liceul „Petru Rareş” din oraşul natal. Facultatea de Drept din Iaşi. Avocat la Constanţa, Chişinău şi Bucureşti. Participant la Războiul Balcanic şi la Primul Război Mondial. A debutat la 17 ani cu poezii în „Recreaţiuni literare”. Colaborări: „Avântul”, „Patriotul”, „Adevărul”, „Dimineaţa” ş. a.
■ 19/1953 – n. Viorel Nicolau, inginer, editor, anticar, filatelist, publicist. A absolvit Facultatea Tehnologia Construcţiilor de Maşini, Braşov, inginer la I. M. „Ceahlău” şi profesor-inginer la Grupul Şcolar de Construcţii. Din 1991, devine librar, anticar, atestat de Ministerul Culturii. A înfiinţat, în Piatra-Neamţ, prima librărie-anticariat privată. Este recunoscut ca un bun colecţionar de cărţi poştale ilustrate. Membru în diferite comitete şi comisii filatelice. Organizator a peste douăzeci de ediţii ale Simpozionului naţional de cartofilie de la Piatra-Neamţ; este preşedinte al Asociaţiei Filateliştilor Neamţ. A editat sute de cărţi (prin propria-i editură „Cetatea Doamnei”), autor, coautor sau colaborator la peste 30 de cărţi, îngrijitor de ediţii. Colaborator la toate publicaţiile din Neamţ.
■ 19/1966 – n. Mihael Balint, la Săbăoani, Neamţ, ziarist, eseist a absolvit Facultatea de Mecanică a Institutul Politehnic din Iaşi (1993), director al Căminului Cultural din Săbăoani, tehnoredactor la „Maart’s Co”, tehnoredactor şi lector de carte, secretar general de redacţie la „Monitorul de Neamţ”, corespondent la „România liberă”, redactor la „Adevărul de seară”. Concomitent, a fost şi realizator al emisiunii „Ora lui Balint”, la Tele’M & Prima TV Piatra-Neamţ. Redactor-şef al cotidianului „Ceahlăul”. A debutat publicistic în Anuarul Institutului Politehnic Iaşi, 1988, cu eseul „Constantin Noica şi Şcoala de la Păltiniş”. Cărţi: „Eseu despre legenda lui Buddha” de Émile Senart (trad. din lb. fr.); „Contraforturi de-o zi”.
■ 20/1953 – n. Ioan Amironoaie, la Timişoara, profesor, compozitor, ziarist, absolvent al Conservatorului „Gheorghe Dima” Cluj. Peste 30 de ani de activitate la catedră în Judeţul Neamţ, ziarist („Realitatea Press” şi „Monitorul de Neamţ”), colaborări la radio şi tv., la: „Acţiunea”, „Antiteze”, „Apostolul”, „Asachi”, „Monitorul de Roman”, „Ochiul public” (Neamţ), „Convorbiri literare”, „Actualitatea muzicală”, „Bravo”, „Salut”. Interpret şi compozitor (piese muzicale difuzate pe posturile de televiziune centrale şi locale). Premii pentru proză („Sadoveniana”); al revistei „Tribuna”. Două volume din ciclul „Privilegii” (2004, 2005), alcătuite din interviuri cu mari personalităţi din lumea muzicală.
■ 23.09.1907 – n. Constantin Grigoriu, la Piatra-Neamţ (d. 2008, Piatra-Neamţ), absolvent al Liceului „Patru Rareş”, al Facultăţii de Drept din Iaşi, ajutor de judecător şi judecător la Judecătoria Mixtă din Piatra-Neamţ, la Tribunalul Regional Bacău şi, din nou, la Neamţ, până la pensionare în 1961. Din adolescenţă (1919) a făcut parte din echipa de fotbal a Asociaţiei Sportive şi de Cultură „Ceahlăul” de la Liceul „Patru Rareş”. Sub conducerea sa, Clubul de Fotbal „Ceahlăul” a căpătat personalitate juridică (1932). A fost decorat cu „Coroana României”, „Steaua României” şi „Crucea Comemorativă a Veteranilor de Război”. Membru şi conducător al Comisiei de fotbal a Consiliului Judeţean de Educaţie Fizică şi Sport (30 de ani). În 1999, i s-a acordat titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Piatra-Neamţ.
■ 24/1937 – n. Mihai Andone-Delahomiceni, la Homiceni-Bârgăuani, Neamţ. Absolvent al Facultăţii de Istorie-Filosofie. Peste patru decenii de apostolat (1960-2000); apreciat cu distincţia „profesor evidenţiat”. După 1989, a fondat Cenaclul „Mesagerii tinereţii”; a contribuit la organizarea şi desfăşurarea manifestărilor dedicate celei de a 600-a aniversări a Municipiului Roman. Membru al Societăţii Culturale „Roman 600”, al Fundaţiei „Melchisedec Ştefănescu”, al Asociaţiei „Visarion Puiu” ş. a. Redactor-şef la „Înfrăţirea”, „Radar” şi responsabil de pagină la „Cronica romaşcană”. Cărţi: „Ruginoasa-Neamţ, pagini de istorie”, „Cu cărţile pe masă…”, „Între Efemer şi …Eternitate”, „2 metri pătraţi de pământ”, „Istoria oraşului Roman. 1392-1992” ş. a.
■ 24/1972 – n. Ioan-Ciprian Ignat, la Bacău, preot, profesor, publicist, a absolvit Liceul „George Bacovia” în Bacău, Seminariile „Veniamin Costache” de la Mănăstirea Neamţ şi „Sfântul Gheorghe” din Roman (1989-1994), Facultatea de Teologie „Dumitru Stăniloae” din Iaşi (1994-1998). Hirotonisit diacon la Catedrala Episcopală Roman (1998). Profesor de religie şi latină la Liceul Nr. 3 şi la Seminarul Franciscan Roman. Director al Revistei „Cronica Romanului” (2001-2005). Intensă activitate publicistică.
■ 26/2000 – d. Cătălin-Florin Stupcanu, la Ceahlău, profesor, ziarist, scriitor (n. 2. 04. 1938, Filioara, Agapia, v. fişa lunii aprilie.)
■ 27/1937 – n. Neculai Florian, la Vânători-Neamţ, învăţător, animator cultural, publicist, absolvent al Şcolii Pedagogice din Piatra-Neamţ (1956, şef de promoţie). A predat la şcolile din: Păstrăveni, Boiştea, Petricani, Lunca (director), Vânători-Neamţ. A fost director al Căminului Cultural (1968-1978); primar (1990-1992) şi consilier comunal până în 2008. Cetăţean de onoare al comunei natale (2007). Colaborări: Revista „Aposto- lul”. Este autor al „Monografiei Comunei Vânători-Neamţ” (2006), lucrare importantă pentru informaţiile despre locuri şi instituţii din preajma localităţii Vânători (Mănăstirea Neamţ, Cetatea-Neamţ, Mănăstirile Secu şi Sihăstria ş. a.) şi despre mulţi intelectuali care au trăit pe aceste locuri.
■ 28/1942 – n. Corneliu Gheorghiţă, la Târgu-Neamţ, profesor, poet, a absolvit Facultatea de Matematică-Mecanică din Iaşi, licenţiat al Facultăţii de Muzică din Piatra-Neamţ, profesor la: Liceul „Ştefan cel Mare”, Târgu-Neamţ, Liceul de Chimie, Liceul „Calistrat Hogaş”, Liceul „Gheorghe Asachi”, Liceul de Informatică şi Liceul de Artă, toate din Piatra-Neamţ. Are preocupări literare, muzicale şi ştiinţifice (mai multe brevete de invenţii). Volume de poezii: „Tunelul timpului”; „Turnul Babel”; „Raze pe valuri”; „Coborând spre Ierihon”.
Constantin TOMŞA