*6/1861 – n. Teodor Crivăţ, la Rediu, Neamţ (d. 1931, Bucureşti), profesor, om politic, publicist. După clasele primare în satul natal, a urmat cursurile Gimnaziului Clasic din Piatra-Neamţ, apoi Facultatea de Ştiinţe, Bucureşti (matematica). Cadru didactic la Buzău (Gimnaziul), Galaţi (Seminarul Teologic), Iaşi (Şcoala Normală „Vasile Lupu”), Bucureşti (Liceul „Sf. Sava”; Gimnaziul „Dimitrie Cantemir”). Membru al P. N. L., deputat, senator în Parlamentul României. Cărţi: „Bătălia de la Racova din Ianuar 1475”; „O crimă. Studiu istoric”; „Demonstraţia postulatului lui Euclid” ş. a.
*7/1952 – n. Nicolae N. Popa, la Târpeşti, Neamţ, profesor, publicist, traducător. A absolvit Liceul „Ştefan cel Mare” din Târgu-Neamţ, Facultatea de Istorie-Filosofie, Bucureşti (1978); studii în Franţa şi în Belgia. A lucrat ca muzeograf la Casa „Ion Creangă” din Humuleşti (1982-1998). A debutat în Revista „Tribuna României” (1985). Colaborează cu studii, eseuri, traduceri la: „Ateneu”, „Catedra”, „Fântâna Blanduziei”, „Acţiunea”, „Asachi”. Membru al Societăţii „François Mauriac”. Cărţi: „Creangă sau Arta fericirii” (1993), „Eternul feminin de la Humuleşti la Paris” (1995), „L’expression du bonheur chez Martha Bibescu”, Franţa, „Povestea unei mari iubiri. Eminescu – Veronica Micle” ş. a.
*9/1899 – n. Mihai Enăchescu, la Piatra-Neamţ (d. 20. 02. 1977, Piatra-Neamţ), medic, doctor în medicină. A urmat studiile primare şi liceale în localitatea natală (Liceul „Petru Rareş”), apoi Facultatea de Medicină din Iaşi; la îndemnul lui Socrat Lalu, îşi desăvârşeşte studiile ştiinţifice la Sorbona, unde obţine titlu de doctor în medicină. Mai mulţi ani a fost medic asistent la Institutul Medico-Biologic din Paris. Întors în ţară, medic primar, director la Spitalul din localitatea natală. Autor a numeroase articole şi studii de specialitate în revistele de ştiinţe medicale din ţară şi din străinătate, precum şi al unui roman rămas în manuscris.
*10/1846 – n. Alexandru Lambrior. Şcoala Primară la Fălticeni, Târgu-Neamţ şi Piatra-Neamţ, bursier la Gimnaziul Central (Iaşi), Facultatea de Litere a Universităţii ieşene. Din 1872, profesor de istorie la Şcoala Militară din Iaşi, an în care intră la „Junimea”. Din 1874, predă la Liceul Naţional. Trimis cu o bursă, la Paris (1875), se remarcă şi publică (din 1877) articole de lingvistică în Revista „Romania”; admis membru al Societăţii Franceze de Lingvistică. Întors la Iaşi (1878), continuă la Liceul Naţional şi începe (1879) cursul de filologie română, la Universitate. Membru corespondent al Academiei (1882). Se remarcă cu studiul „Limba română veche şi nouă. Tălmăcirea românească a scrierilor lui Oxenstiern” (1873). Publică „Carte de citire, cuprinzând texte vechi româneşti” (1882).
*10/1951 n. Gabriel Ploscă, inginer, profesor, lider sindical. Absolvent al Institutului Politehnic „Traian Vuia” din Timişoara, gradul didactic I în învăţământ acordat de Universitatea Politehnică Bucureşti (1993). Profesor la Colegiul Tehnic „Petru Poni” (1976-2008), membru în Comisia naţională de chimie industrială, specialist în elaborarea de standarde ocupaţionale, evaluator de manuale şi autor de manuale şcolare. Participare la cursuri, seminarii şi programe de formare europene. Vicepreşedinte al SLLICS Neamţ (1991-2008), apoi preşedinte, din 2008 – prezent. Vicepreşedinte al FSLI, coordonează Departamentul pentru Învăţământ Profesional şi Tehnic şi Departamentul Proiecte şi Formare (2002-prezent). Preşedinte al Uniunii Judeţene a Sindicatelor Democratice Neamţ (2000-prezent) etc. Manager de proiect POSDRU şi manager de proiect Leonardo da Vinci (2011-2014).
*11/1930 – n. Eduard Covali, la Orhei, Basarabia (d. 2. 11. 2002, Piatra-Neamţ), teatrolog, dramaturg, membru al U. S. A absolvit I. A. T. C. „I. L. Caragiale”, cu întreruperi, fiind condamnat politic, a lucrat pe diferite şantierele de construcţii. Diverse funcţii la Teatrul Tineretului (1961-1992), pictor-executant, secretar literar, director, regizor, consilier artistic. Debut publicistic în revistele „Teatrul” şi „Contemporanul”, (1957), şi cu pseudonimul V. Negrea, Colaborări: „Ceahlăul”, „Acţiunea”, „Antiteze”, „Ateneu”, „Asachi”, „Informaţia Primăriei”, „Apostolul”, „Meridianul Ozana”, „Credinţa neamului” ş. a. A dramatizat: «Vrăjitorul din Oz», «Inimă rece», «Cartea junglei». Debut editorial cu „Teatru”: «Ion Creangă sau mărazurile amintirilor», «Tinereţe fără bătrâneţe», « Belerophon», «Albă ca zăbava şi cei 7 pitici».
*15/1916 – n. Constantin-Virgil Gheorghiu, la Războieni, Neamţ (d. 22. 06. 1992, Paris), poet, prozator, reporter. A absolvit Facultatea de Litere şi Filozofie, Bucureşti (1940). Debut cu versuri în „Bilete de papagal” şi editorial, cu „Viaţa de toate zilele” (1937); În 1963, este hirotonit ca preot al Bisericii Ortodoxe Române din Paris. Cărţi în ţară: Ard malurile Nistrului”: „Cu submarinul la asediul Sevastopolului”, „Ceasul de rugăciune”; „Am luptat în Crimeea”, „Ultima oră”; peste hotare (traduse în limba română): „La Vingt-cinquième heure”; „La Cravache”; „La Maison de Petrodava”; „Perahim” şi multe altele.
*19/1953 – n. Viorel Nicolau, inginer, editor, anticar, filatelist, publicist. A absolvit Facultatea Tehnologia Construcţiilor de Maşini, Braşov, inginer la I. M. „Ceahlău” şi profesor-inginer la Grupul Şcolar de Construcţii. Din 1991, devine librar, anticar, atestat de Ministerul Culturii. A înfiinţat, în Piatra-Neamţ, prima librărie-anticariat privată. Este recunoscut ca un bun colecţionar de cărţi poştale ilustrate. Membru în diferite comitete şi comisii filatelice. Organizator a peste douăzeci de ediţii ale Simpozionului naţional de cartofilie de la Piatra-Neamţ; este preşedinte al Asociaţiei Filateliştilor Neamţ. A editat sute de cărţi (prin propria-i editură „Cetatea Doamnei”), autor, coautor sau colaborator la peste 30 de cărţi, îngrijitor de ediţii. Colaborator la toate publicaţiile din Neamţ.
*19/1966 – n. Mihael Balint, la Săbăoani, Neamţ, ziarist, eseist a absolvit Facultatea de Mecanică a Institutul Politehnic din Iaşi (1993), director al Căminului Cultural din Săbăoani, tehnoredactor la „Maart’s Co”, tehnoredactor şi lector de carte, secretar general de redacţie la „Monitorul de Neamţ”, corespondent la „România liberă”, redactor la „Adevărul de seară”. concomitent, a fost şi realizator al emisiunii „Ora lui Balint”, la Tele’M & Prima TV Piatra-Neamţ. A debutat publicistic în Anuarul Institutului Politehnic Iaşi, 1988, cu eseul „Constantin Noica şi Şcoala de la Păltiniş”. Cărţi: „Eseu despre legenda lui Buddha” de Émile Senart (trad. din lb. fr.); „Contraforturi de-o zi”.
*20/1953 – n. Ioan Amironoaie, la Timişoara, profesor, compozitor, ziarist, absolvent al Conservatorului „Gheorghe Dima” Cluj. Peste 30 de ani de activitate la catedră în Judeţul Neamţ, ziarist („Realitatea Press” şi „Monitorul de Neamţ”), colaborări la radio şi tv., la: „Acţiunea”, „Antiteze”, „Apostolul”, „Asachi”, „Monitorul de Roman”, „Ochiul public” (Neamţ), „Convorbiri literare”, „Actualitatea muzicală”, „Bravo”, „Salut”. Interpret şi compozitor (piese muzicale difuzate pe posturile de televiziune centrale şi locale). Premii pentru proză („Sadoveniana”); al revistei „Tribuna”. Două volume din ciclul „Privilegii” (2004, 2005), alcătuite din interviuri cu mari personalităţi din lumea muzicală.
*21/1916 – n. Dumitru D. Irimescu, la Coşula, Botoşani (d. 16. 09. 1992, Piatra-Neamţ), pictor, absolvent al Academiei de Arte Frumoase din Iaşi. A pictat bisericile: „Precista”, Piatra-Neamţ (cu fraţii Hârtopeanu), „Vârfurile” din Judeţul Arad, Bicaz, Dobreni, Ivaneşi, Podoleni, Poiana Teiului, în Judeţul Neamţ. Restaurări la biserici din Bacău, Câmpia Turzii, Buhuşi.
*22/1926 – n. Benedict Dabija, la Piatra-Neamţ (d. 29. 05. 1962, Bucureşti), actor, absolvent al Liceului „Petru Rareş” din oraşul natal şi al Institutului de Teatru din Bucureşti (1952). Actor la Teatrul Municipal, Bucureşti. Filme: „Moara cu Noroc”, „Ciulinii Bărăganului”, „Erupţia”, „Aproape de soare”, „Setea”, „Celebrul 702”, „Porto-Franco”, „Tudor”. A fost remarcabil şi în teatrul radiofonic.
*24/1916 – n. Aurel Giroveanu, la Girov, Neamţ (d. 2. 04. 2001, Bucureşti), pianist, dirijor şi compozitor. Studii la Conservatorul „Egizio Massini”, Bucureşti (1933-1937), S-a perfecţionat cu Tudor Ciortea (forme muzicale) şi cu Ion Dumitrescu (compoziţie) la cursurile U. C. M. (1954-1955). A fost redactor la Radiodifuziunea Română (1949-1950), pianist şi dirijor al Orchestrei „Aurel Giroveanu”, Bucureşti (1949-1954). A compus muzică uşoară, de film, corală. Colaborări: „Contemporanul”, „Informaţia Bucureştiului”, „România liberă”.
*22/1974 Mihai Floroaia, licenţiat al Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi (1997). Doctorat în Teologie (2010), cu distincţia Magna cum Laude, la Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca cu teza Inchiziţia între mit şi realitate. Profesor titular la Colegiul Tehnologic „Spiru Haret”, în prezent şi director al Şcolii Postliceale Sanitare Piatra-Neamţ. Publică: Inchiziţia în Europa, Editura Crigarux, 2001 şi Rolul metodei didactice în învăţământul religios, Editura Alfa, 2004, diverse studii şi articole de specialitate. Stagii de cercetare doctorală şi postdoctorală: la Universitatea Catolică din Louvain-la-Neuve (Belgia), la Universitatea Miséricorde din Fribourg (Elveţia) şi la Institut de Recherche Religions, Spiritualités, Cultures, Sociétés al Universităţii din Louvain-la-Neuve.
*25/1901 – n. Victor Ţăranu, la Ortoaia, Dorna Arini, Suceava (d. 1953, Bucureşti), profesor, prozator, publicist, absolvent al Facultăţii de Litere şi Istorie, Bucureşti; profesor la Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc şi la Şcoala Normală „Gheorghe Asachi”, Piatra-Neamţ. A cules folclor de pe Valea Bistriţei. A lucrat la Biblioteca Academiei Române. A publicat studii în: „Anuarul” Liceului „Petru Rareş”, „Buletinul Societăţii Regale de Geografie” (Bucureşti), „Curentul”, „Ion Creangă”, „Apostolul”. Distins cu „Coroana României în Grad de Cavaler” (1939). Scrieri: „Mama”, „Teofil”, „Geto-dacii. Viaţa culturală a românilor din Transilvania”, „Bibliografie economică română”, „Preocupări didactice”, studiu de pedagogie, „Lecţiuni de istorie literară” ş. a.
*26/2000 – d. Cătălin-Florin Stupcanu, la Ceahlău, profesor, ziarist, scriitor (n. 2. 04. 1938, Filioara, Agapia, v. fişa lunii aprilie.)
*27/1937 – n. Nicolae Florian, la Vânători-Neamţ, învăţător, animator cultural, publicist, absolvent al Şcolii Pedagogice din Piatra-Neamţ (1956, şef de promoţie). A predat la şcolile din: Păstrăveni, Boiştea, Petricani, Lunca (director), Vânători-Neamţ. A fost director al Căminului Cultural (1968-1978); primar (1990-1992) şi consilier comunal până în 2008. Cetăţean de omoare al comunei natale (2007). Colaborări: Revista „Apostolul”. Este autor al „Monografiei Comunei Vânători-Neamţ” (2006, 2016), lucrare importantă pentru informaţiile despre locuri şi instituţii din preajma localităţii Vânători (Mănăstirea Neamţ, Cetatea-Neamţ, Mănăstirile Secu şi Sihăstria ş. a.) şi despre mulţi intelectuali care au trăit pe aceste locuri.
*27/1948 – n. Constantin Ardeleanu, la Tazlău, scriitor, absolvent al Facultăţii de Studii Economice din Iaşi. Colaborator al multor reviste, în care au fost inserate peste 1. 000 de articole şi cronici. Mai multe premii literare pentru proză. Membru al Societăţii Scriitorilor Militari, al U. Z. P. şi al Societăţii Scriitorilor din Judeţul Neamţ. Cetăţean de onoare al Comunei Tazlău. Câteva titluri: „Hâtrii Tazlăului”, „Timpuri interesante”; „Trif”, „Chetronia”, „Stenogramele unui ataşat militar”, „Hăituirea”; „Iubiri veştejite”, „Bizarul bazar al Fortunei”; „Hronicul hergheliilor hoinare”; „Gilberti”; „Infernul de ceară”; „Strada Blănari 18, colţ cu Doamnei”; „Tazlău, un sfert de infinit” ş. a.
*28/1861 – n. Aristide Caradja, la Dresda, Germania (d. 29. 05. 1955, Bucureşti), savant, unul dintre cei mai importanţi entomologi români, jurist. A urmat Facultatea de Drept din Toulouse, Franţa, apoi, după moartea tatălui (1887), vine în ţară şi se stabileşte la Grumăzeşti. În 1893, publică prima sa lucrare despre lepidoptere. A constituit colecţii ordonate ştiinţific şi a adunat informaţii despre lepidopterele din ţară. Publică cel mai mare catalog al micro-lepidopterelor din România (1899 şi 1901). Primeşte, din China, o colecţie de profil cu peste o sută de mii de exemplare şi întocmeşte cea mai completă colecţie din lume. A publicat 22 de lucrări de referinţă. Membru corespondent (1930) şi membru titular al Academiei Române (1948).
Constantin TOMŞA