Piatra-Neamţ – 585 de ani de atestare documentară
Piatra-Neamţ este menţionat pentru prima oară în actul din 31 iulie 1431, prin care Alexandru cel Bun a dăruit Mănăstirii Bistriţa două prisăci şi o „casă a lui Crăciun de la Piatra”. Aşezarea de la poalele Pietricicăi s-a numit „Piatra”, până în anul 1859, când se adaugă cuvântul „Neamţ”. Completarea a fost necesară, pentru a deosebi oraşul de alte localităţi – numeroase la vremea respectivă – care purtau numele de „Piatra”.
În 1457, Ştefan cel Mare dă un hrisov din Mănăstirea Bistriţa, prin care întăreşte dania făcută de Alexandru cel Bun din 1431. Târgul Pietrei avea un soltuz şi 12 pârgari (un fel de consiliu comunal) şi pe actele oficiale se punea pecetea din vremea lui Ştefan cel Mare, care purta inscripţia: „Această pecete a Târgului Pietrei de la Ştefan Vodă 7021”. Aşadar, Cetatea de Piatră sau Cetatea Pietrei este una dintre cele mai vechi aşezări ale Moldovei, împreună cu Neamţul, Baia şi Trotuşul.
Dar cele mai semnificative mărturii din istoria îndepărtată a municipiului se leagă de civilizaţia geto-dacică (pe înălţimile Bâtca Doamnei şi Cozla). Aici a existat un important centru politic, economic şi spiritual, menţionat în secolul al II-lea de Ptolemeu, în lucrarea „Îndreptar geografic”: cele mai însemnate oraşe din Dacia sunt următoarele: Dacidava, Porolissum, Patridava, Petrodava.
29 iulie, Ziua Imnului Naţional al României
Interzis de regimul comunist timp de aproape o jumătate de secol (Pe de 15 noiembrie 1987, în ziua revoltei de la Braşov, muncitorii de la uzinele de Autocamioane au cântat această melodie fără întrerupere), „Deşteaptă-te, române!” a fost ales, imediat după decembrie 1989, drept Imn Naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991. Alegerea şi proclamarea unei Zile a Imnului Naţional al României a fost făcută de Parlament prin Legea nr. 99 din 26 mai 1998.
Imnul „Deşteaptă-te, române!” a fost intonat pentru prima oară pe 29 iulie 1848, în parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, de către un grup de tineri, în frunte cu Anton Pann, în faţa unui numeros auditoriu. Momentul fusese precedat de citirea textului noii Constituţii, la originea Imnului Naţional aflându-se poemul patriotic „Un răsunet” de Andrei Mureşanu, publicat în numărul iunie-iulie 1848 al suplimentului „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, pe o melodie culeasă de Anton Pann.
Conform Constituţiei României, Imnul Naţional este considerat simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului.
„Mândri că suntem nemţeni”, la Târgu Neamţ
Şase ansambluri folclorice din judeţul Neamţ au evoluat vineri, 9 septembrie, în Parcul Cetate din Târgu Neamţ, în cadrul evenimentului concurs „Mândri că suntem nemţeni”, organizat de Asociaţia „Ansamblul Ozana”, cu sprijinul Consiliului Judeţean Neamţ.
Ansamblul Folcloric „Izvoarele Borcuţului” – Borca, Ansamblul Folcloric „Codrii Neamţului” – Piatra Neamţ, Ansamblul Folcloric „Sânzienele” – Tupilaţi, Ansamblul Folcloric „Brăduleţul” – Tazlău, Ansamblul Folcloric „Plai Moldovenesc” – Roman şi Ansamblul Folcloric „Ţinutul Zimbrului” – Târgu Neamţ au încântat publicul cu frumuseţea şi autenticitatea cântecului şi dansului, dar şi a costumelor populare, pe care le-au etalat în cadrul unei parade desfăşurată pe traseul dintre Primăria Târgu Neamţ şi Parcul Cetate.
Cele mai apreciate au fost ansamblurile folclorice „Izvoarele Borcuţului” – Borca (locul I), Ansamblul Folcloric „Ţinutul Zimbrului” – Târgu Neamţ (locul II) şi Ansamblul Folcloric „Plai Moldovenesc” – Roman (locul III).
Manifestarea este parte a proiectului „Portul tradiţional nemţean în inimile tinerilor”, proiect implementat în perioada mai – septembrie 2016.
Festivalul Internaţional al Muzicii Mecanice, la Târgu Neamţ
Festivalul Internaţional al Muzicii Mecanice a ajuns duminică, 11 septembrie, la Târgu Neamţ, unde a avut loc „Caravana Muzicii Mecanice”, eveniment organizat în cadrul Zilelor Oraşului. Ajuns anul acesta la cea de-a 10-a ediţie, Festivalul a fost organizat de Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii „Ştefan Procopiu” din cadrul Complexului Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi, în perioada 9-11 septembrie, parteneri ai evenimentului fiind Consiliul Judeţean Iaşi, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Iaşi, Primăria Iaşi, Centrul Cultural German Iaşi, Casa Culturii „Ion Creangă” şi Primăria Târgu Neamţ, Palas Iaşi, Asociaţia DIG, Filarmonica de Stat „Moldova” Iaşi şi Asociaţia „Crescendo International”.
Timp de trei zile, 10 FIMM a oferit publicului un program atractiv, care a cuprins expoziţii de automate muzicale şi valori de patrimoniu tehnic, spectacole ale flaşnetarilor, concerte, dans, animaţie, proiecţii video, workshop pentru specialişti.
Festivalul s-a bucurat de o participare prestigioasă din România, dar şi din ţări precum: Austria, Franţa, Germania, Cehia, Slovenia, Ungaria, Republica Moldova.
A VII-a ediţie a Taberei de la Nemţişor
680 de tineri, membri ai Asociaţiei Tineretul Ortodox Român (ATOR) şi ai Asociaţiei Studenţilor Creştini Ortodocşi Români Iaşi (ASCOR), au participat, în perioada 21-24 iulie, la cea de-a VII-a ediţie a taberei de la Nemţişor, eveniment organizat de Arhiepiscopia Iaşilor.
Tema din acest an a evenimentului a fost „Despre prietenie sau cum să nu călătoreşti singur”, în mijlocul tinerilor fiind prezent şi ÎPS Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, care a oficiat Sfânta Liturghie, alături de un sobor de preoţi.
Activităţile taberei s-au desfăşurat în aer liber şi au constat în jocuri, activităţi de echipă, sesiuni, ateliere, conferinţe, vizionări de film, momente artistice, activităţi sportive, pelerinaje şi participarea la Sfânta Liturghie.
Între atelierele puse la dispoziţia tinerilor s-au numărat cele de origami, foto, gătit sau tâmplărie, programul taberei fiind gândit sub forma unei „scări”, menite să ajute tinerii să se deschidă unii faţă de ceilalţi, să se cunoască mai bine atât pe ei, cât şi pe ceilalţi prieteni din grup, pentru a-şi răspunde la întrebările legate de temă.
Provocarea lansată anul acesta de organizatori a fost redactarea, de către participanţi, a unui eseu sau compunerea unei poezii care să descrie experienţa trăită în ediţiile trecute. Cei aflaţi pentru prima dată la Nemţişor au avut sarcina de a aborda tema din acest an a evenimentului, la finalul taberei câştigătorii concursurilor fiind premiaţi.
„Aurul şi argintul antic al României”, la Muzeul de Artă
Peste 1000 de piese arheologie din metale preţioase, descoperite pe teritoriul României, sunt expuse la Muzeul de Artă Piatra Neamţ, în perioada 21 septembrie – 30 octombrie. Expoziţia „Aurul şi argintul antic al României” reprezintă cel mai mare proiect cultural expoziţional al României din ultimii 25 de ani, realizat la iniţiativa Muzeului Naţional de Istorie a României din Bucureşti.
Acoperind o perioadă cuprinsă între Eneolitic şi Antichitatea Târzie, din mileniul al V-lea a.Chr. până în secolul al VII-lea p.Chr., o parte importantă din artefactele prezentate provin din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României, în special din cel al expoziţiei „Tezaur Istoric”, peste 800 de obiecte fiind selectate din patrimoniul a 31 de muzee de arheologie şi de istorie din ţară, parteneri generoşi în acest proiect. Vernisată mai întâi la Bucureşti, pe 19 decembrie 2013, expoziţia a fost itinerată de-a lungul anilor 2014-2016 prin mai multe muzee din România.
Structura expoziţiei respectă o desfăşurare cronologică, putându-se distinge şase secţiuni: Eneolitic, Epoca Bronzului şi Prima Epocă a Fierului, Cultura getică preclasică, Cultura geto-dacică clasică, Perioada romană, Antichitatea Târzie şi Evul Mediu Timpuriu.
Universul Păpuşilor de Porţelan
Peste 1000 de păpuşi de porţelan sunt reunite la Muzeul de Istorie şi Arheologie, în cadrul expoziţiei „Universul Păpuşilor de Porţelan”, expoziţie ce a fost vernisată pe data de 24 august. Evenimentul este organizat de Asociaţia Culturală „Star” din Piatra-Neamţ, Teatrul Junior din „Târgovişte” şi Muzeul de Istorie şi Arheologie Piatra-Neamţ şi este parte a festivalurilor internaţionale „Volare” şi „Ziua Zâmbetului de Copil”.
Pentru prima oară în România, doi colecţionari, unul din Bucureşti (Nicoleta Ucidău), iar celălalt din Târgovişte (Victor Mihalache) îşi reunesc sutele de păpuşi de porţelan într-o expoziţie grandioasă, care va sta la dispoziţia publicului pe tot parcursul lunii septembrie.
Păpuşile de porţelan au devenit celebre între anii 1860 şi 1900, cele mai cunoscute fiind cele fabricate în Franţa şi Germania, dar istoria lor a început în anul 1770, primele capete fiind create în Cornwall, Marea Britanie, unde creatorii de păpuşi utilizau porţelanul pentru a putea modela trăsăturile feţei.
Astăzi, în funcţie vechimea şi calitatea execuţiei, preţurile acestor păpuşi variază de la câteva mii de dolari, până la câteva sute de mii, cea mai mare sumă oferită pentru achiziţionarea unei păpuşi de porţelan fiind de 200.000 de dolari.
Expoziţia „Universul Păpuşilor de Porţelan” se va încheia la începutul lunii octombrie, în cadrul Festivalului „Ziua Zâmbetului de Copil”, eveniment organizat de Asociaţia Culturală „Star” din Piatra-Neamţ.
Proiectul „Casa Prieteniei” a continuat la Chişinău
În perioada 11-14 iulie, membrii Corului Angeli de la Biserica „Sf. Haralambie” din Târgu Neamţ au făcut un pelerinaj la Chişinău, continuând proiectul „Casa Prieteniei”, demarat încă de luna trecută, proiect ce îşi propune să pună în legătură copii români şi basarabeni, oferindu-le ocazia să-şi cunoască trecutul comun, dar şi să petreacă împreună clipe de neuitat.
Organizat de Ministerul Culturii şi Ministerul Educaţiei din Republica Moldova, Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă” Chişinău, Primăria Târgu Neamţ, Fundaţia Filantropică şi Culturală „Sf. Teodora de la Sihla” Târgu Neamţ, Parohia Bisericii „Sf. Haralambie” Târgu Neamţ, Secţia Naţională IBBY din Republica Moldova şi în parteneriat cu Biserica „Sf. Teodora de la Sihla” şi Liceul de creativitate şi inventică „Promoteu-Prim” din Chişinău, pelerinajul a oferit ocazia unui număr de treizeci de copii târgnemţeni să viziteze, alături de cei douăzeci de olimpici basarabeni, locuri pline de spiritualitate, precum Biserica „Sf. Teodora de la Sihla”, Catedrala Mitropolitană din Chişinău, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naţională, Mănăstirea Ciuflea (Mănăstirea „Sf. Mare Mucenic Teodor Tiron”), Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, Grădina Publică Ştefan cel Mare şi Sfânt sau Complexul Sculptural „Aleea Clasicilor”.
Proiectul „Casa Prieteniei” este propus şi realizat de Fundaţia „Sf. Teodora de la Sihla”, reprezentată de familia pr. prof. Teoctist şi Olguţa Caia şi permite sosirea la Târgu Neamţ, an de an, a unui număr de 20 de copii olimpici din toate regiunile Basarabiei, care participă, alături de copiii români, la activităţi de petrecere a timpului liber, precum muzica, pictura, creaţia literară sau pelerinajele.
Irina NASTASIU