■ 2/1944 – n. Violeta Lăcătuşu, la Asău, Bacău, profesoară, scriitoare, artist plastic. După absolvirea Facultăţii de Filologie, Iaşi (1967) a predat, până la pensionare, limba şi literatura română la Colegiul Naţional „Roman-Vodă” din Roman. A debutat editorial cu romanul „Simurgul” (1999). Colaborări: „România literară”, „Cronica”, „Ateneu” „Antiteze”, „Analele” Universităţii ieşene. Alte cărţi: „Iniţiere astrală, grafi-poeme”, „Jocul destinului” „Taifunul îşi ascute dinţii”, „Imprevizibilul e săgeata destinului”, „Să crezi în imposibil”, „Daria”. Violeta Lăcătuşu s-a remarcat şi cu expoziţii de pictură la Roman, Iaşi, Bacău sau Piatra-Neamţ. Este membră a U. S. din România.
■ 3/1931 – (d. 20.11.2019, Piatra-Neamţ) Gheorghe Vadana, la Poiana Largului, Neamţ, profesor de desen, inspector şcolar, director de şcoală (1967-1993), artist plastic. A absolvit Facultatea de Arte Plastice, Iaşi (1967), membru al U. A. P. A participat la taberele de creaţie din ţară şi la Tabăra Internaţională UNICEF, Hamburg (1972). Expoziţii personale: Strasbourg, Hamburg, Ungaria, Spania, Târgu-Mureş. Expune anual la galeriile din Piatra-Neamţ şi la toate expoziţiile Filialei, la Voroneţiana (Suceava), Galeria „Cupola” Iaşi, Bucureşti, Chişinău, Bacău, Galeria Teatrului Naţional Bucureşti, Bienala „Lascăr Vorel”. Distincţii: Diploma de Onoare a Comitetului de Cultură Neamţ şi Premiul „Lascăr Vorel” pentru pictură.
■ 4/1951 – n. Nicolae Scurtu, la Văratic, Agapia, Neamţ, profesor, cercetător şi istoric literar, jurnalist, bibliotecar, arhivist, specialist în genealogie, numismatică şi heraldică, în studiul manuscriselor moderne şi contemporane, în literatura epistolară şi bibliologie. Clasele primare – în sat, gimnaziale – la Filioara, Liceul „Ştefan cel Mare” din Târgu-Neamţ; Şcoala de Arhivistică şi Biblioteconomie, Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti. Inspector la I. Ş. al Municipiului Bucureşti şi în M. E. C. A debutat (1973) în „Orizont”. Doctor în filologie, autor a peste 1.250 de articole şi studii de istorie literară publicate în ziare şi în revistele literare. Cărţi: „Cercetări literare. Scriitori dâmboviţeni”, I-III; „Ion Stăvăruş şi contemporanii săi”; „Contribuţii de istorie literară”, I-III; „Autografe de la Nichita Stănescu”; „G. T. Kirileanu şi contemporanii săi. Scrisori către N. Iorga” şi „Scrisori către Constantin Meissner”; „Întâlniri providenţiale. Magdalena Rădulescu, Ion Stăvăruş”.
■ 7/1932 – n. Virgil Răzeşu, la Brăila, doctor în medicină, prozator, a absolvit Institutul de Medicină, Iaşi. Din 1963, medic primar, şef de secţie chirurgie, la Piatra-Neamţ. Membru al unor organizaţii ştiinţifice şi profesionale din România şi internaţionale. Cetăţean de Onoare al Municipiului Piatra-Neamţ. Cărţi de specialitate: „Chirurgie generală – probe practice pentru examene şi concursuri”; „Profesorul Ion Juvara – dascăl şi promotor al chirurgiei româneşti”; un capitol în „Enciclopedia cancerului”, vol. XII; „Chirurgie generală – vademecum pentru examene şi concursuri”. Beletristice: „Spectru intim – din viaţa unui chirurg”; „Trei bisturie care au revoluţionat medicina” (colab.); „Prin vămile vieţii”, roman; „Nuntă de aur”, poezie şi proză; „Tratat de deflorare”; vol. „Cetăţeni de onoare ai Municipiului Piatra-Neamţ” ş. a.
■ 13/26/1903 – n. Constantin Turcu, la Izvorul Alb, Buhalniţa, Neamţ (d. 29. 11. 1980, Iaşi), istoric, memorialist, folclorist. Absolvent al Liceului „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ, unde va fi secretar, bibliotecar şi profesor, şi al Facultăţii de Litere şi Filozofie, Bucureşti. Va deveni, prin concurs, arhivist (1942), apoi va deţine funcţia de director-adjunct la Arhivele Statului; cercetător principal la Institutul de Istorie „A. D Xenopol”, ambele din Iaşi. A editat: săptămânalul „Avântul” (colab. cu D. Stănescu), „Anuarul Liceului «Petru Rareş»„, autor a peste o mie de articole şi studii. Cărţi: „Preocupări de cultură regională” (3 vol.); „Mănăstirea lui Iancu Coptin de la Hotin”; „Schiturile de sub Ceahlău: Săhastru şi Cirăbucu”, „Documente privitoare la anul revoluţionar 1848 în Moldova” ş. a.
■ 15/1823 – n. Mihail Ştefănescu-Melchisedec, la Gârcina, Neamţ (d. 16.05.1892, Roman), cărturar. Deprinde scrierea şi cititul de la un dascăl din Piatra (1831), apoi, în casa părintească, de la un învăţător şi de la un călugăr. Urmează cursurile Seminarului de la Socola, apoi pe cele ale Academiei Duhovniceşti „Petru Movilă” din Kiev (1848-1851). Va preda ca profesor suplinitor la Seminarul de la Socola (1843-1845), va fi inspector al seminarului; profesor şi rector la Seminarul din Huşi (1856-1861), locţiitor de episcop la Huşi (1861-1864), numit prin decret semnat de Alexandru Ioan Cuza, al noii Eparhii a Dunării de Jos, cu reşedinţa în Ismail (1865-1879). Ministru al Cultelor (1879). Membru al Academiei Române (10. 09. 1870). Volume: „Un episod diplomatic”; „Biblioteca d-lui Sturza la Miclăuşeni”; „Istoria rascolnicilor”, „Cronica Romanului şi a Episcopiei”; „Inscripţia de la Mănăstirea Războieni”.
■ 15/1834 – n. Vasile A. Urechia, la Piatra, Ţinutul Neamţ (d. 22. 11. 1901, Bucureşti), profesor universitar, istoric, scriitor, om politic. Primele studii, la şcoala particulară din casele boierului Dumitrache Stan din Piatra-Neamţ, la pensionul privat al elveţianului Ballif. Învaţă limba franceză, în particular, cu „musiu” Xenopol (tatăl istoricului), apoi urmează Şcoala Preparandală de la „Trei Ierarhi” şi Academia Mihăileană (1844), Facultatea de Litere, Sorbona. La Paris, scoate gazeta „Opiniunea”. Revenit la Iaşi (1858), va începe cariera de profesor (la Gimnaziul Central şi la Universitate, 1858-1864), asesor la Tribunalul din localitate, apoi, la Universitatea din Bucureşti (din 1864), unde va fi profesor şi decan al Facultăţii de Litere şi Filozofie. Diferite funcţii în instituţii de stat (director, inspector, ministru). Pune bazele societăţii şi revistei „Ateneul Român” (1860). Membru fondator al Societăţii Literare Române (Academia). A colaborat la multe publicaţii din epocă. A publicat studii istorice, memorii, teatru, legende, bibliografii.
■ 15/1851 – n. Toader I. Ştefan, la Ghindăoani, Neamţ (d. 10.02.1921, Ghindăoani), ţăran autodidact, memorialist, nu a urmat niciun fel de şcoală şi a trăit numai în satul natal, după cum aflăm de la învăţătorul Mihai David-Ghindăoani, cel care i-a descoperit manuscrisul cărţii, după moartea sa, şi care, după multe insistenţe pe la diverse edituri, a reuşit, să îl publice, în 1974, sub titlul „Memoriul meu. Amintirile unui ţăran”. La bătrâneţe, avea o bibliotecă bogată şi variată, la el în casă adunându-se săteni cărora moş Toader le citea, pasiunea lui rămânând pentru totdeauna scrisul şi cititul. Cartea sa a mai fost editată, tot prin grija lui Mihai David Ghindăoani, cu titlul „Viaţa mea”, adăugându-i-se texte noi, în 1989.
■ 15/1955 – n. Vasile Postolică, la Păstrăveni, Neamţ, profesor universitar doctor, la Universitatea din Bacău. Matematician. Fost elev şi profesor la Liceul „Petru-Rareş”. Peste 70 de lucrări, mai mult de jumătate publicate în străinătate, pe toate meridianele. Inclus în ediţia a 16-a a „Who’s Who in the World” (1998), în „Encyclopedia of business analytics and optimization” din S. U. A. Participant la sesiuni, conferinţe şi congrese de profil din multe centre ştiinţifice ale lumii. Membru al: A. O. Ş. şi al S. Ş. M. din România, al Societăţii Americane de Matematică, al Societăţii pentru Matematică Aplicată (Philadelphia), al Societăţii Internaţionale de Inginerie Optică (Washington), al Universităţii din Georgia (S. U. A.), al Societăţii Internaţionale de Decizii Multicriteriale şi al The Planetary Society (Pasadena, SUA). Cetăţean de Onoare al Municipiului Piatra-Neamţ.
■ 17/1946 – n. Ion Timaru, la Negriteşti, Podoleni, Neamţ, poet, prozator. După absolvirea Şcolii Primare din satul natal (1956), a Şcolii de 7 ani (azi, „Alexandru Podoleanu”) din Podoleni (1959) şi a Şcolii Medii Mixte Nr. 2 din Piatra-Neamţ (azi, Colegiul Naţional „Calistrat Hogaş”), a devenit elev al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri de Artilerie Antiaeriană şi Radiolocaţie „Leontin Sălăjan” (azi, Academia Forţelor Aeriene „Henri Coandă” din Braşov). Este şi absolvent al Facultăţii de Drept din Iaşi (1985). După debutul editorial cu volumul „Vârtejul amintirilor, versuri şi proză, 2006, a publicat romanele: „Tunet zdrenţuit”, „Neant purpuriu”, „Culori de Negriteşti” şi „În numele legii”.
■ 20/1951 – n. Aspazia Sandu, la Talpa, Bârgăuani, Neamţ, profesoară, poetă. Absolventă a Facultăţii de Matematică a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (1974), a predat matematica, până s-a pensionat, la Liceul din Bicaz, pe care îl absolvise înainte cu patru ani (1970). A debutat editorial cu „Frânturi din spectacolul lumi”, versuri (2008). Alte cărţi de poezie: „Edenul copilăriei”, „Gingăşie şi candoare”, „Urme pe nisipul vremii”, „Petale de gând asimetric, I-II”, „Album de familie”, „Căutând lumina”, „Caleidoscop cu ritm şi rimă”, „Frânturi de portret”, „Din iureşul vremii”.
■ 21/1901 – n. Vasile Găbureanu, la Răţeni, Schitu-Frumoasa, Tazlău, Neamţ (d. 1986, Piatra-Neamţ), învăţător. A absolvit Şcoala Normală „Vasile Lupu”, Iaşi, institutor la Şcoala de Aplicaţie de pe lângă Şcoala Normală de Băieţi „Ion Creangă” din Roman (1927), transferat la Şcoala Normală de Băieţi „Gheorghe Asachi” din Piatra-Neamţ (1928), inspector pentru judeţele Neamţ şi Câmpulung-Moldovenesc (1934-1937). Director al şcolilor nr. 6 (1932-1945) şi nr. 1 (1945-1948), director adjunct al Liceului „Petru Rareş” până la pensionare (1956). Unul dintre fondatorii Revistei „Apostolul”. A publicat „Limba românească şi credinţa strămoşească” (broşură).
■ 21/1925 – n. Sofia Burculeţ, la Români, Neamţ, profesor emerit, publicist. A absolvit Liceul de Fete (azi, Colegiul Naţional „Calistrat Hogaş”) din Piatra-Neamţ şi Facultatea de Pedagogie şi Psihologie, Bucureşti. A predat la Şcoala Pedagogică, la Liceul „Calistrat Hogaş” şi la Liceul „Petru Rareş”, toate din Piatra-Neamţ. Funcţii: inspector şcolar şi director al Casei Corpului Didactic Neamţ. A contribuit la apariţia Revistei „Preocupări didactice” (1970). Volumul „Rolul şi locul educatorului în procesul de modernizare a învăţământului” (1970).
■ 21/1961 – n. Constantin Lăcătuşu, la Piatra-Neamţ, inginer geofizician, alpinist, absolvent al Liceului „Petru Rareş” şi al Facultăţii de Geologie-Geografie, Bucureşti. A organizat cluburi de alpinism în Bucureşti („Prospectorul”) şi Piatra-Neamţ („Petrodava”, devenit „Lynx Alpin Club”). A efectuat expediţii pe cei mai înalţi munţi din lume: Caucaz, Elbrus, Himalaya, Broad Peak, Pakistan, Everest, Alpii elveţieni, Kenia, Tanzania, Anzii Cordilieri, Aconcagua şi Cero, Alaska, Cho-Oyn, Dhalaigiri ş. a. Membru al mai multor fundaţii şi asociaţii de profil. Deţinător al multor distincţii şi titluri („Far-play, al ziarului „Sportul românesc”). Autor al proiectului „Ecoturismul în zona ariilor protejate din Carpaţii Moldovei” şi a unui reportaj himalayan. Cetăţean de Onoare al Municipiului Piatra-Neamţ (1992).
■ 27/1951 – n. Elvira Gille, la Bicaz, Neamţ, biolog, absolventă a Liceului din Bicaz (1970) şi a Facultăţii de Biologie, Iaşi (1977), doctor în biologie, specialitatea farmacognozie, cu lucrarea „Studiu asupra unor specii de digitalis cu mutageneza experimentală în culturile convenţionale şi în vitro”. Cercetător la Staţiunea de Cercetări „Stejarul” din Pângăraţi (din 1979). Membră a mai multor societăţi ştiinţifice din ţară şi de peste hotare. Autoare a multor lucrări ştiinţifice publicate în reviste de specialitate. Profesor la Filiala Neamţ a Universităţii „Spiru Haret” şi la Colegiul de Farmacie din Piatra-Neamţ.
■ 28/1939 – n. George Brăescu, la Ruseni-Răzeşi, Plopana, Bacău, profesor, folclorist, publicist. A absolvit Facultatea de Istorie-Filosofie, din Iaşi (1971). A fost cadru didactic şi director la şcoli din: Dragomireşti (Vaslui); Satu Nou (bibliotecar); Leca-Ungureni, Iţcani-Plopana şi Ruseni-Răzeşi, toate în Judeţul Bacău. Funcţii: inspector, metodist, instructor şi consilier cultural la Comitetul pentru Cultură şi Artă al Judeţului Neamţ, apoi la Casa Creaţiei Populare a Judeţului Neamţ. A iniţiat şi a condus cenacluri literare din Neamţ. Este fondator al Asociaţiei Teatrului Folcloric din România şi Republica Moldova, al Revistei „Ţara Hangului”, al mai multor fundaţii şi asociaţii culturale. Colaborator la diverse publicaţii. Consilier editorial, antologator, al multor cărţi de literatură şi folclor. Cărţi: „Panorama teatrului folcloric”; „Dramaturgie folclorică ilustrată”.
Constantin TOMŞA