■ 1/1432 – d. Alexandru cel Bun, voievod, înmormântat la Mănăstirea Bistriţa.
■ 1/1558 – n. Macarie, episcopul cronicar, cel care a deprins activitatea cărturărească la Mănăstirea Neamţ. În cronica sa, evenimentele sunt prezentate până la 1551. Aceasta va fi continuată de Azarie. Opera sa, cunoscută sub titlul „Cronica lui Macarie”, va fi publicată de Ioan Bogdan în „Vechile cronice moldoveneşti până la Ureche” (1891); apoi în „Letopiseţul lui Azarie” (1908-1909); în „Cronicile slavo-române din secolele XV-XVI”, publicate de Ion Bogdan, ediţie îngrijită de P. P. Panaitescu, 1959, în LRV.
■ 2/1848 – n. Dimitrie Vulpian, la Români, Neamţ (d. 22. 09. 1923, Sinaia), compozitor, muzicolog, folclorist. A absolvit şcoala primară la Roman, Gimnaziul Central, frecventează Conservatorul de Muzică şi Declamaţie din Iaşi; studii în Italia. Cutreieră aproape toată ţara şi alcătuieşte lucrarea „Muzica populară” în trei volume, balade, colinde, doine, idile, pastorale, hore, romanţe, jocuri de brâu. Apreciată de Vasile Alecsandri („comoară naţională”), culegerea va fi prezentată Academiei Române („Poezia populară pusă în muzică”) şi va fi premiată (1886).
■ 4/1943 – n. Doina Daşchievici, la Bacău, profesoară, artist plastic. Absolventă a Institutului de Arte Plastice din Iaşi. Debut artistic: expoziţie la Galeria „Victoria”, Iaşi (1963). Membră a U. A. P. A expus la Salonul Republican Bucureşti, U. A. P. Suceava, Saloanele Moldovei Bacău-Chişinău, Budapesta, Veneţia, Galeria „Artis”, Galeria „Apollo” şi Salonul de Artă, Bucureşti, „Artimundo”, Bruxelles ş. a. Distinsă cu Premiul „Aurel Băeşu”, Diploma de recunoştinţă şi Marele Premiu al Ministerului Culturii 2005.
■ 9/1896 – n. Aurelia Ghiaţă-Vasiliu, la Piatra-Neamţ (d. 1972, Bucureşti). plasticiană, o perioadă, profesoară de desen la Şcoala Normală de Învăţătoare din Piatra-Neamţ. A absolvit Academia de Arte Frumoase Iaşi (1921). A deschis prima expoziţie de artă decorativă (panouri pe pânză de in şi proiecte) la Bucureşti (1927). Expoziţii: Salonul Oficial de Arhitectură şi Arte Decorative (Premiul I), Barcelona (1930, medalie), Paris (1937), New York (1939), Milano (1940, 1957), Bienala de Arte Decorative Bucureşti (1954, 1956). În 1970, donează statului român întreaga colecţie de lucrări şi un imobil spre a deveni Casa „Dimitrie şi Aurelia Gheaţă”, care, oficial, a devenit muzeu în 1994. O parte din creaţiile artistei se află în Muzeul de Artă din Piatra-Neamţ. Artist Emerit.
■ 12/1846 – n. Alexandru Lambrior, la Fălticeni, Suceava (d. 20. 09. 1883, Iaşi), filolog şi folclorist. A urmat cursuri primare la Fălticeni, Târgu-Neamţ şi Piatra-Neamţ, a absolvit Facultatea de Litere din Iaşi. Membru la „Junimea” (1872), debut în 1873. Sprijinit de Titu Maiorescu, bursier la Paris, pentru desăvârşirea studiilor (1875). Revine la Iaşi: repetitor la Şcoala Normală Superioară, ţine cursul de filologie română la Universitate; membru corespondent al Academiei Române (1882). S-a remarcat ca filolog (Membru al Societăţii Franceze de Lingvistică). Colaborări: „Revista pentru istorie, arheologie şi filologie”, „Romania”. Cărţi: „Limba română veche şi nouă. Tălmăcirea românească a scrierilor Oxstenstiern”, „Carte de citire, cuprinzând texte vechi româneşti”, „Gramatica română. Fonetica şi morfologia”, „Studii de lingvistică şi folcloristică”, îngr. şi introd. Ion Nuţă, 1976.
■ 12. 01. 1947 Mihai Şurubaru‚ la Buhuşi, Bacău, profesor, publicist. După absolvirea şcolii generale şi a liceului în Buhuşi (1965), a absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Iaşi, (1970), doctor în istorie (2000). A predat istoria la şcoli din Piatra-Neamţ, metodist şi membru al Consiliului consultativ al I. Ş. Neamţ; preşedinte al S. Ş. I., Filiala Neamţ. Cărţi; „Sinteze şi teste de istorie. Capacitate”; „Identitate restituită. Şcoala Nr. 2 din Piatra-Neamţ”, I-IV; „Contribuţia învăţătorilor din judeţul Neamţ la realizarea Marii Uniri”; „Dirigenţia” I-II (colab.); „Liceul «Petru Rareş» din Piatra-Neamţ în anii Primului Război Mondial”; „Istoricul Vetrei-înconjurătoare a Mănăstirii Neamţ-Secu”; „Piatra-Neamţ în anii Primului Război Mondial (1914-1918)”; „Băncile populare din judeţul Neamţ” ş. a.
■ 16/1944 – n. Radu Boruzescu, la Secuieni, Neamţ, scenograf, absolvent al Facultăţii de Arte Decorative şi Scenografie de la Institutul de Arte Plastice din Bucureşti. A fost angajat la Teatrul „Lucia Sturdza-Bulandra” din Bucureşti (1970), ca scenograf. Joacă în teatru şi film, ocazional. Premii pentru scenografia filmelor „Felix şi Otilia”, „Cu mâinile curate”, „Nuntă în cer” ş. a. Stabilit la Paris (1975). Căsătorit cu Miruna Boruzescu, scenograf, realizator de costume. A semnat scenografia (iar soţia sa costumele) pentru spectacole de operă din: Bucureşti, Paris, Nancy, Besançon, New York, Vancouver, Cardiff, Bonn, Florenţa, Amsterdam. Au lucrat cu Mircea Veroiu, Dan Piţa, Lucian Pintilie, Liviu Ciulei, Andrei Şerban, Petrică Ionescu.
■ 17/1829 – n. Anton Naum, la Iaşi (d. 27. 08. 1917, Iaşi, înmormântat la Cândeşti, Neamţ, unde avea moşia, conacul şi o bibliotecă bogată), profesor universitar, poet, prozator şi traducător. A absolvit Academia Mihăileană din Iaşi, iar la Paris: Facultatea de Litere de la Sorbona, Collège de France (1858-1865), fără licenţă. În ţară, profesor la mai multe şcoli din Iaşi, inspector şcolar pentru mai multe judeţe, printre care şi Neamţ. Din 1897, profesor la Universitatea din Iaşi. Membru al Societăţii „Junimea” (1872), debutează cu poezii şi traduceri din limba franceză. Volume: „Traduceri”, 1875; „Aegri somnia”, poem, 1876; „Versuri”, 1880; „Povestea vulpei”, 1903 ş. a. Membru corespondent (1887) şi titular (1893) al Academiei Române.
■ 17/1977 – n. Laurenţiu Dimişcă, la Piatra-Neamţ, artist plastic, absolvent al Liceului de Artă „Victor Brauner” (1995) şi al Universităţii de Artă din Cluj-Napoca (2000), master în pictură, la aceeaşi Universitate (2002). Este membru al Asociaţiei Internaţionale Art en Marche, Paris (2003). Expoziţii personale în ţară şi Roanne, Castelul Bealieu, Eidhoven, Lyon, Lapalisse – Franţa, Club Conti, Milano, Galeria „Aripa”, Torino, I. C. R. din Budapesta, Praga, Galeria „Cozia”, Belgia. Lucrări de artă monumentală în tehnica sgraffito: Cluj-Napoca, Dealul Mare, Piatra-Neamţ. Premiul U. A. P. la Bienala „Lascăr Vorel”, Piatra-Neamţ.
■ 18/1878 (alte surse: 20; 22) – n. Constantin Matasă, la Răpciuni, Hangu, Neamţ, preot profesor, arheolog, publicist, memorialist (d. 03. 11. 1971), întemeietor al Muzeului de Istorie din Piatra-Neamţ şi director (1934-1971). A absolvit Facultatea de Teologie Bucureşti. Paroh la: Mănăstirea Bistriţa, Mănăstirea Pângăraţi; Biserica „Precista” din Piatra-Neamţ, protopop al Judeţului Neamţ; director al Şcolii de Cântăreţi din Piatra-Neamţ. A efectuat săpături arheologice. Distins cu numeroase ordine şi medalii. O stradă, o fundaţie şi o editură din Piatra-Neamţ îi poartă numele; cetăţean de onoare al Municipiului Piatra-Neamţ. A înfiinţat şi condus revistele: „Îndrumarea”, „Propăşirea”, „Floarea darurilor”, „Petrodava”, „Memoria antiquitatis”.
■ 18/1898 – n. F. Brunea-Fox (pseud. Filip Brauner), la Roman (d. 12. 06. 1977, Bucureşti), gazetar, traducător, supranumit „prinţul reportajului”. Cursuri primare, în oraşul natal, Liceul Naţional din Iaşi, când semna în revista „Zări senine” şi traduce din Baudelaire, împreună cu Beno Wechsler (B. Fundoianu). Debut cu poezii, sub semnătura Pan, în „Versuri şi proză” (1915), iar în gazetărie, la „Arena” (1918). După Război, se mută la Bucureşti şi urmează un an la „Universitatea Liberă”. Colaborări: „75 H. P.”, „Punct”, „Puntea de Fildeş”, „unu”, „Integral”, „Contimporanul”. Profesionist recunoscut în redacţiile: „Dimineaţa” şi „Adevărul”.
■ 21/1951 – n. Cezar Ţucu, la Blăgeşti, Bacău, profesor, poet, publicist, membru al U. S. A absolvit Liceul „George Bacovia” din Bacău şi Facultatea de Matematică-Mecanică din Iaşi (1974), profesor la Şcoala din Tazlău, director educativ şi director. Pentru activitatea didactică, distins cu diverse diplome. Vicepreşedinte al Fundaţiei Culturale „I. I. Mironescu” din Tazlău. A fost: redactor, redactor-şef adjunct, redactor-şef al Revistei „La Tazlău”, redactor la Revista „Antiteze”. Debut editorial cu „Lumea în 300 de epigrame şi catrene”, (1998); alte cărţi: „Blestemele şi scrisorile Creatorului”, „Reforma şcolară şi alte fabulaţii”, „Aria figurilor plane”, „Aproape fabule”, „Fabule matematice”, „Alte scrisori şi blesteme”, „Noi scrisori şi blesteme”, „Numai blesteme”, „Scrisori neterminate”, „Blestemele păcatului”.
■ 23/1885 – n. Grigore Capşa, la Cândeşti, Neamţ (d. 1971, la Piatra-Neamţ), profesor de matematică. A urmat cursurile Liceului „Roman-Vodă” din Roman şi ale Liceului „Petru-Rareş”, din Piatra-Neamţ, apoi Facultatea de Ştiinţe, Secţia Matematică, la Universitatea din Iaşi (1910). Licenţiat în drept (1914). Profesor la mai multe şcoli din ţară: Târgu-Jiu, Roman, Craiova, Caracal, Piatra-Neamţ (la Liceul „Petru-Rareş” şi la Şcoala Normală de Băieţi „Gheorghe Asachi”, fiind şi director). Articole în revistele de specialitate. Contribuţii la dezvoltarea „teoriei curbelor”. Autor al lucrării „Surmenajul şcolar” (1939).
■ 25/1851 – n. Lascăr A. Vorel, la Piatra-Neamţ (d. 20. 06. 1902, Piatra-Neamţ), farmacist, finul lui Lascăr Catargiu, ispravnic de Neamţ, viitorul prim-ministru. A absolvit Facultatea de Farmacie (1874). A luat în primire farmacia din Piatra-Neamţ în 1878. Este membru fondator al Societăţii Ştiinţifice Literare „Asachi” (decembrie 1880). Colaborator cu articole despre medicina populară în publicaţiile „Corespondenţia provincială” şi „Asachi”.
25/1925 – n. Traian Cicoare, la Vâgiuleşti, Mehedinţi, (d. 2 07.2007, la Piatra-Neamţ), profesor, publicist. Trimis cu domiciliul forţat în Regiunea Bacău (1953), va fi profesor la mai multe şcoli din Judeţul Neamţ (Dragomireşti, Ivaneş, Hlăpeşti). În 1969, pentru scurt timp, inspector la Comitetul de Cultură şi Artă al Judeţului Neamţ, iar din 1970, revine în învăţământ (Liceul Pedagogic, Şcoala Nr. 9, Liceul „Calistrat Hogaş”, Liceul Industrial Nr. 3, azi, Colegiul Tehnic „Gheorghe Cartianu”). A publicat numeroase articole în ziarele „Acţiunea”, „Ceahlăul”, „Monitorul de Neamţ”, „Realitatea” şi în revistele de cultură din Neamţ: „Asachi”, „Antiteze”, „Apostolul”, „Ţara Hangului”, „La Tazlău”. Prin grija lui Constantin Bostan, în 2012, i s-a publicat postum volumul „Oameni, locuri şi comori spirituale din Ţinutul Neamţ”, o selecţie din articolele răspândite în presă de-a lungul anilor.
■ 30/1944 – n. Vasile-Doru Ulian, la Frătăuţii Noi, Suceava, artist plastic, absolvent al Facultăţii de Arte Plastice din Bucureşti (1965), profesor la Liceul „Mihail Sadoveanu” din Borca şi în Piatra-Neamţ, preşedinte al Filialei Neamţ a U. A. P. (1990-1992). Expoziţii personale la Iaşi, Bacău, Bucureşti. Prezent în expoziţii judeţene, bienale, saloane naţionale, de grup. Lucrări în colecţii de stat şi particulare în ţară şi în străinătate. Premiul U. A. P. la Saloanele Moldovei (Bacău-Chişinău, 1991), la Bienala de Arte Plastice „Lascăr Vorel” din Piatra-Neamţ (2005). A participat la numeroase tabere de pictură.
■ 31/1882 – n. Sidonia Hogaş, la Piatra-Neamţ (d. 19. 04. 1976, la Piatra-Neamţ), profesoară, compozitoare, dirijoare, memorialistă. Este fiica lui Calistrat Hogaş. Studii: la Piatra-Neamţ, cu dascăli străluciţi, Conservatorul din Iaşi, având-o profesoară pe Florica Mezincescu. A profesat la Ploieşti, iar după Război, la Piatra-Neamţ (Şcoala Particulară de Fete „Eugenia Popovici şi Valentina Focşa” ce va deveni Liceul de Fete, în prezent, Colegiul „Calistrat Hogaş”, şi la Şcoala Normală de Băieţi „Gheorghe Asachi”). În casa părintească, a organizat o cameră, pentru vizitare, dedicată memoriei tatălui (septembrie 1939). În 1940, publică „Tataia – Amintiri din viaţa scriitorului Calistrat Hogaş”. A donat statului casa părintească, pentru a fi restaurată şi organizată ca muzeu memorial (1967).
(N. R. – Prelucrare după Personalităţi ale culturii din judeţul Neamţ, un calendar alcătuit de Constantin Tomşa, Editura Crigarux&Cetatea Doamnei, Piatra-Neamţ, 2014).