■ Iunie 1907 – d. Chiriac Nicolau, la Mănăstirea Neamţ (n. 1839, Piatra-Neamţ). Tatăl, preot la Biserica „Precista” din Piatra, l-a dus la Mănăstirea Secu pentru a învăţa carte. A fost trimis la Mănăstirea Neamţ; a participat la Războiul de Independenţă. După război, revizor al bisericilor din Dobrogea, a luptat pentru introducerea limbii române în locul celei slavone în serviciul divin şi pentru organizarea învăţământului laic, iar Regele Carol I l-a decorat cu „Steaua României”. A ctitorit o nouă şcoală în satul Vânători-Neamţ (8.10.1895) şi a pus bazele primei biblioteci rurale din judeţul Neamţ (condusă de inimosul Constantin I. Oancea, din 13.06.1948 până la decesul său).
■ 3/1943 – n. Vasile Vasile, la Borleşti, Neamţ, profesor, dirijor, muzicolog. Absolvent al Seminarului Teologic de la Mănăstirea Neamţ, al Conservatorului de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj (1971) şi al Facultăţii de Filologie a Universităţii din Iaşi (1974); doctor în pedagogie (1993) şi în muzicologie (1994). Colaborări: presa din România şi publicaţii din Marea Britanie, S.U.A., Germania. Scrieri: „Iubirea de moşie e un zid”, „Profiluri de muzicieni români, sec. XIX-XX, I”, „Gavriil Galinescu – reprezentant de seamă al muzicii româneşti”.
■ 3/1899 – d. Constantin Gh. Şoarec (n. 1837, Piatra), primar (1876), deputat şi senator. A urmat cursurile Şcolii Domneşti şi ale Seminarului de la Socola. A fost unul dintre cei mai bogaţi oameni din Piatra-Neamţ, a sprijinit Unirea şi reformele lui Alexandru Ioan Cuza; ca primar a contribuit la susţinerea războiului pentru independenţă, iar despre activitatea sa s-a scris în „Războiul” şi în „Corespondenţia Provincială”, au vorbit I. C. Brătianu şi Mihail Kogălniceanu. După mandatul de primar a fost ales deputat, apoi senator.
■ 5/1974 – n. Violeta Simina Moşu, la Piatra-Neamţ. Facultatea de Educaţie Fizică, Bacău (2003). Master în Cultură şi Literatură Română, Facultatea de Litere a Universităţii „V. Alecsandri”, Bacău (2021). Redactor, realizator emisiuni, prezentator ştiri, comentator sportiv la Radio Terra, Ziarul Realitatea Media, Tele՚M Neamţ, Radio M Plus, Ziarul Telegraful, 1TV Neamţ, Radio Unu, EST TV. Corespondent sportiv al PRO TV (1996-2001) şi ofiţer de presă al FibrexNylon Săvineşti (2001-2004). Declarată ziaristul cultural al anului la Gala Superlativele Culturii Nemţene (2016), membru al UZPR din 2019. Bibliotecar la G. T. Kirileanu Neamţ (din 2017). Administrează din 2017 publicaţia on-line „Dor de Neamţ”. Redactor al revistei „Apostolul” (din 2017). Cărţi publicate: „Piatra-Neamţ, ieri”, Biblioteca Judeţeană G. T. Kirileanu Neamţ, 2020; „Festivalul de teatru Piatra-Neamţ, 1969-2019”, Editura Nona, 2021 (coautoare).
■ 6/1944 – n. Calinic Argatu, la Cracău Negru, Neamţ, cleric ortodox român, absolvent al Seminarului Teologic Ortodox de la Mănăstirea Neamţ (1864), al Institutului Teologic al Universităţii din Sibiu (1968) şi tot în acel an este hirotonit preot, iar la 31 decembrie 1972 este tuns în monahism. A fost stareţ al mănăstirilor Sinaia (1977-1981), Cernica (1981-1985), arhiereu vicar al Episcopiei Râmnicului şi Argeşului, Episcop al Episcopiei / Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului (din 1990). Este membru al U. S. din România (2006).
■ 7/1925 – n. Elena Botez-Butnaru, la Piatra-Neamţ, soprană. A fost eleva Sidoniei Hogaş, a absolvit Academia de Muzică şi Artă Dramatică din Bucureşti, solistă la Opera din Bucureşti şi prim-solistă la Opera din Timişoara, interpretând peste 30 de ani alături de Nicolae Herlea, Dan Iordăchescu, Viorica Cortez. Turnee: Franţa, Italia, Germania, Polonia ş. a. Colaborează la Catedra de canto a Liceului de Artă „Victor Brauner” din Piatra-Neamţ.
■ 12/1962 – n. Petru Vamanu, la Negreşti, Neamţ, artist plastic. A absolvit Liceul de Artă din Bacău. Între 1981 şi 2014 a participat la numeroase expoziţii de grup: Bacău (1981), Piatra-Neamţ (1984, 1993), Botoşani (1988), precum şi la Taberele de creaţie de la Dumbrava, Neamţ (1991) şi Potoci, Neamţ (1992, 1993). A pictat mai multe biserici.
■ 13 /1883 – n. I. I. Mironescu, la Tazlău, Neamţ (d. 22.07.1939), medic, scriitor. Absolvent al Facultăţii de Medicină, doctorat (1912) şi studii de specializare la Berlin. Profesor universitar şi şef de clinică (1921). A debutat cu proză scurtă („La priveghiu” şi „La praznic”) în revista elevilor. Colaborări: „Viaţa românească”, „Însemnări ieşene”, „Solia Moldovei”, „Avântul”, „Însemnări literare”. Debut editorial: „Sandu Hurmuzel” (1916). Alte volume: „Oameni şi vremuri”, 1920; „Într-un colţ de rai” (desene de A. Murnu), 1930; „Catiheţii de la Humuleşti”, 1938; „Tulie Radu Teacă”, pref. Mihail Sadoveanu, 1940; „Scrieri”, ed. îngr. de Cezar Ţucu, 2006.
■ 13/1949 – n. Eugen Steţcu, la Roman, poet format în cenaclurile literare „Cezar Petrescu” şi „Panait Muşoiu” din oraşul natal. Este fiul cunoscutului profesor, istoric şi critic literar Neculai Gr. Steţcu. Debut (1996) cu placheta „Mitologii şi sentimente”, cu o prefaţă de Eugen Simion, urmată de „Pe vocala unui zeu”, 2005 şi „Pânza mov a obsesiei”, 2012.
■ 14/1918 – n. Maria Celmare-Nicolau, la Piatra-Neamţ (d. 1998, Bucureşti), scriitoare. A absolvit Facultatea de Litere şi Filozofie, Iaşi. Profesoară în oraşul natal. Împreună cu Har. Mihăilescu şi Dumitru Almaş, scoate Revista „Petrodava”. Conduce Revista „Flori de munte” a elevelor Şcolii Normale de Fete. Colaborări: „Zodii de cumpănă” (Freiburg), „Căminul românesc” (Geneva), „Mioriţa noastră” (New York). Scrieri: „Catrinel”, povestiri, 1994; „Poezii patriotice”; „Lumini din suflet”, 1995; „Scrisori însângerate”, 1997, toate la Mannheim.
■ 14/1961 – n. Radu Florescu, la Sabasa, Borca, Neamţ, poet. A absolvit Liceul „Mihail Sadoveanu” din Borca. Debut în Revista „Amfiteatru” (1982) sau, după unele surse, în „Ateneu” (8/1883), apoi în volumul colectiv „Poeme singure”, 1989. Alte cărţi de poezie: „Camera liturgică”, „Satrapia”, „Casa din care ies”, „Negru transparent”, „Rău de pământ”, „Probă de viaţă”; „Poeme singure”, antologie. Membru al U. S. Premiul Colocviilor de Poezie de la Neamţ, premiile revistelor „Convorbiri literare” şi „Hyperion”, ale Festivalurilor de Poezie „Marin Sorescu” şi „George Coşbuc”, Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Iaşi, 2008.
■ 16 /1884 – n. Nicolae I. Dăscălescu, la Căciuleşti, Neamţ (d. 28.09.1969, Piatra-Neamţ), general de corp de armată. Absolvent al Şcolii de Ofiţeri de Artilerie şi Geniu din Bucureşti şi al Şcolii Superioare de Război. S-a distins în timpul Primului Război Mondial în luptele de la Slănic-Moldova şi Cireşoaia. Participă la Al Doilea Război Mondial pe diferite fronturi. În timpul regimului comunist, a fost arestat şi umilit, drept pentru care, după eliberare, când se va încerca reabilitarea sa, va refuza orice onoruri. Funcţii: secretar general al Ministerului Apărării, comandant de divizie, de Corp de Armată, de Armată.
■ 17/1825 – n. Elena Cuza, la Iaşi (d. 2.04.1909, Piatra-Neamţ), „sfânta”, cum o numeau localnicii, soţia domnitorului Alexandru Ioan Cuza. După moartea lui Cuza, va fi soră la Spitalul de Copii „Caritatea” din Iaşi, iar din 1903 se stabileşte la Piatra-Neamţ, în casa situată pe Strada „Ştefan cel Mare” cumpărată, pe când se afla în Elveţia, de la familia ing. Bacalu. Aici, a trăit discret ultimii ani de viaţă, făcând acte de caritate, donaţia către primul spital al oraşului, care funcţiona în localul unde este azi Centrul de Îngrijiri Comunitare. La 24 ianuarie 1909, când se împlineau 50 de ani de la Unire, a fost vizitată de Nicolae Iorga, iar manifestările dedicate evenimentului s-au desfăşurat în faţa casei sale.
■ 18/1938 – n. Paul Findrihan, la Icuşeşti, Roman (d. 22.07.2004, Piatra-Neamţ), profesor, publicist. A absolvit Liceul „Roman-Vodă”, Facultatea de Filologie-Istorie a Universităţii Bucureşti (1960). Profesor şi director la Săbăoani, Neamţ, referent şi secretar literar al T. T. din Piatra-Neamţ (1966-1998), autor (colaborator) al primului corpus de documente privind activitatea T. T. („Remember”, „Breviar” şi „TT”). A editat – singur sau în colaborare: Revista „Zigzag” (1984-1989), aietele-program ale spectacolelor TT. Colaborări: Ziarul „Ceahlăul”, revistele „Asachi” şi „Apostolul”.
■ 20/1938 – n. Mihai Merticaru, la Beţeşti, Rediu, Neamţ, profesor, poet, publicist, membru al U. S. A absolvit Facultatea de Filologie, Iaşi. A fost redactor la Ziarul „Ceahlăul”. Colaborări: „Convorbiri literare”, „Antiteze”, „Asachi”, „Spirit critic”, „Flacăra” şi în reviste didactice. Cărţi de poezie: „Vânătoare princiară”, „Catedrala de azur”, „Scriere cuneiformă”, „Întâlnire pe pod”, „Imperiul lupului”, „Împărăţia clipei. 333 micropoeme în stil haiku”, „Arca lui Petrarca”, „Împărăţia frigului”, „Geometrie lirică. 66 de sonete”, „Umbra păsării, poeme alese”, „Arta euritmiei, 74 de sonete” şi cărţi didactice („Repere literare şi stilistice” ş. a.).
■ 21/1884 – n. Gheorghe Măcărescu, la Girov, Neamţ (d. dec. 1953, Ocnele Mari), magistrat, om politic. A absolvit Facultatea de Drept, Iaşi, desăvârşindu-şi studiile la Sorbona. Deputat. A editat ziarele „Gazeta Partidului Naţional Ţărănesc” (1924) şi „Vremea nouă” (1929). De numele său este legată construirea unor clădiri: a Şcolii Normale, a Şcolii Nr. 1 (azi, Muzeul de Artă), a Teatrului ş. a. După 1944, persecutat, arestat (1951). A decedat în penitenciar.
■ 21/1949 – n. Dan Cepoi, la Târgu-Neamţ (d. 2008, Piatra-Neamţ), pictor. Absolvent al Facultăţii de Arte Plastice, Iaşi. Membru al U. A. P. În paralel cu activitatea didactică la Piatra-Neamţ, expune permanent în cadrul expoziţiilor colective, ocazionale sau anuale, şi participă la Taberele de pictură: Almaş, Văratec, Durău, Dumbrava. Este prezent în selecţiile Filialei Neamţ a U. A. P. pentru expoziţiile deschise la Iaşi (1985), Târgu-Mureş şi Piatra-Neamţ (1987), Bucureşti (1986), Bienala „Lascăr Vorel”, Piatra-Neamţ. Au publicat reproduceri după lucrările sale revistele: „Arta”, „Orizonturi româneşti”, „Vatra”. Prezent in numeroase colecţii particulare din ţară şi de peste hotare.
■ 27 /1951 – n. Laurenţiu Dumitraşc, la Moineşti, Bacău, arhitect, stabilit cu părinţii la Bicaz (1958), apoi în Piatra-Neamţ. Absolvent al nstitutului de Arhitectură „Ion Mincu”. Membru al U. A. P. (1990). Diverse şi multiple proiecte de amenajare a unor zone (Bălţăteşti, Bicaz, C. F. S. Săvineşti ş. a.). Lucrări de artă monumentală („Anamorfoze”), lucrări de scenografie (spectacole la T. T., Teatrul Naţional din Iaşi, Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoşani ş. a.), proiecte de construcţii în ţară şi în străinătate.
■ 28/1912 – n. Sergiu Celibidache, la Roman (d. 14.08.1996, lângă Paris), muzician, compozitor, membru de onoare al Academiei Române. A absolvit liceul în oraşul natal, apoi se consacră muzicii. Pleacă la Berlin unde studiază la Şcoala de Înalte Studii Muzicale (1936), unde va debuta (1945) la pupitrul Filarmonicii. Dirijează cu regularitate renumite orchestre simfonice europene; ţine cursuri de perfecţionare în arta dirijorală la Academia Muzicală din Siena (1960-1962), iar mai târziu la Fontainebleau şi la München pentru tineri dirijori. Autor al unui „Requiem”, a patru simfonii şi al unui Concert pentru pian şi orchestră, rămase în cea mai mare parte inedite. A condus Orchestra Filarmonică din Paris (din 1969), director al Filarmonicii din München (din 1979), pe care o va dirija şi la Ateneul Român (1978 şi 1990).
■ 29/1907 – n. Mihai Avădanei, la Dobreni, Neamţ (d. 20.08.1977, Iaşi), profesor universitar, doctor în ştiinţe pedagogice (1969), unul dintre fondatorii revistei „Apostolul”. În 1942, împreună cu Mihail Madgearu, scoate Ziarul „Ceahlăul”. Fost elev al Şcolii Normale „Gheorghe Asachi” din Piatra-Neamţ (1924), va deveni învăţător (Magazia, Crăcăoani; Sărata, Dobreni şi Piatra-Neamţ). După absolvirea Facultăţii de Filozofie din Iaşi (1946-1950), devine asistent (1950-1957), lector, conferenţiar la Conservatorul „George Enescu” (1966-1974). Articole şi studii în „Revista de pedagogie”. Contribuie la elaborarea „Istoriei pedagogiei româneşti”.
(N. R. – Prelucrare şi actualizare după Personalităţi ale culturii din judeţul Neamţ, un calendar alcătuit de Constantin Tomşa, Editura Crigarux & Cetatea Doamnei, Piatra-Neamţ, 2014).
Constantin TOMȘA