Rememorări nemţene – mai 2018

* 2/2008, d. Maria-Tereza Gogu, la Piatra-Neamţ (n. 7. 09. 1919), profesoară, artist plastic (V. fişa lunii septembrie.)

* 4/1923 – n. Paul Vasiliu, la Piatra-Neamţ, profesor de filosofie, psihologie, pedagogie, inginer, inspector şcolar, profesor la Şcoala Medie Nr. 1 de Băieţi (azi, Colegiul Naţional „Petru Rareş”, 1954-1955), profesor (1969-1970; 1972-1983; 1992-1996) şi director (1974-1975) al Liceului Pedagogic, al Grupului Şcolar de Chimie (azi, Colegiul Tehnic „Gheorghe Cartianu” (1965-1968), toate din Piatra-Neamţ, om de o aleasă cultură, autor a numeroase articole publicate în presa centrală de specialitate şi în publicaţiile locale, precum şi al „Monografiei Şcolilor Normale din Piatra-Neamţ 1912-2002” (2002).

* 5/2009, d. Simona Vasiliu-Chintilă, artist plastic (n. 15. 10. 1928, Piatra-Neamţ)

* 10/1947 – n. Mircea Zaharia, la Muncelul de Sus, Iaşi, ziarist, publicist. Absolvent al Facultăţii de Filologie din Iaşi. Stabilit la Piatra-Neamţ, a îndeplinit diferite funcţii la Teatrul Tineretului: referent şi secretar literar, director şi director adjunct, membru în Consiliul Artistic al Teatrului; secretar artistic la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj; redactor, secretar general de redacţie la ziarul „Ceahlăul”, Piatra-Neamţ (1994-2011); redactor-şef al Revistei „Apostolul” (1999- prezent); redactor responsabil al Revistei „Meridianul Ozana”. Este membru al UNITER (Uniunea Oamenilor de Teatru), al U. Z. P. (Uniunea Ziariştilor Profesionişti), membru fondator al Asociaţiilor Culturale: „Ion Coman” şi „Vasile Spătărelu”. A iniţiat, cu Eduard Covali, şi a condus „Studioul ABC Teatral” al T.T.; a editat (singur sau împreună cu Paul Findrihan) publicaţia de cultură teatrală „Zig-Zag”, caietele program ale spectacolelor. A îngrijit şi editat câteva cărţi despre TT şi personalităţile care au marcat această instituţie.

* 10/1953 – n. Octavian Dibrov, la Roznov, Neamţ, scenograf. A absolvit Institutul de Artă Plastică din Bucureşti (1976). A semnat scenografia la „Înainte de tăcere”, „Stop-cadru la masă”, „Înghiţitorul de săbii”. Stabilit în străinătate.

* 12/1938 – n. Elena Florescu, la Paşcani, Iaşi, etnolog, documentarist, publicist. Absolventă a Facultăţii de Ştiinţe Naturale-Geografie din Iaşi (1959), doctor în istorie (1998), muzeograf la Muzeul de Ştiinţe Naturale; şef de secţie, la Muzeul Etnografic al Judeţului Neamţ; a organizat şi coordonat „Târgul Naţional al Meşterilor Lemnari” (Târgu Neamţ, 1992-1999); peste 30 de comunicări la sesiunile ştiinţifice; a cercetat particularităţile culturii populare la catolicii din judeţele Neamţ şi Bacău; consultant ştiinţific la Asociaţia „Ecoforest” Neamţ. A debutat cu „Portul popular din Zona Neamţ” (1973). Alte cărţi: „Arhitectura populară din Zona Neamţ”; „Tradiţii populare de pe Valea Bistriţei”; „Textile populare de casă din Zona Neamţ”,,Biserici vechi de lemn din Ţinutul Neamţ”. Titlul de Excelenţă, „Diploma de Onoare şi Medalia de Aur”, de către A. O. Ş.

* 15/1909 – n. Maria Chelsoi, la Bicaz, Neamţ (d. 1973), artist plastic, a absolvit Academia de Arte Frumoase, Bucureşti, secţia arte decorative. Nicolae Iorga a fost mentorul şi sprijinitorul ei şi cu ajutorul lui a obţinut o bursă de studii la manufacturile din Sevres, Franţa (1939). Lucrări de ceramică, pictură şi acuarelă.

* 20/1939 – n. Georgeta Simon-Bota-Botescu, la Bozieni, Dulceşti, azi, Ruginoasa, eamţ, contabilă, prozatoare, absolventă a Liceului „George Bacovia” din Bacău. S-a stabilit la Piatra-Neamţ. A debutat cu romanul „Mireasma clipelor de viaţă sau Manuscrisul cu şiret albastru” în 2006, după care a urmat un al doilea roman „Ultima doamnă” în 2010, „Amurgul Doamnei A sau Sunetul chitarei” (2015), „Escale interioare” în 2018.

* 21/1936 – n. Constantin Cucu, la Solonţ, Bacău (d. 22.02.2016). Ziarist. Absolvent al Facultăţii de Filosofie – secţia ziaristică – Bucureşti (1958). Reporter la Ziarul,, Apărarea patriei”, profesor şi director de şcoală la Zemeş, Bacău (1961-1966), director al Casei de Cultură din Moineşti (1966-1967), şef de secţie la Ziarul,, Ceahlăul” (1968-1974), inspector cu probleme de învăţământ la U. J. C. M. Neamţ (1974-1989), consilier principal la Bibliopolis S. A. Piatra-Neamţ (după 1989), redactor-şef al Revistei,, Asachi” (1991-2005), redactor şef al săptămânalului „Informaţia Primăriei”, Piatra-Neamţ (1996-2002). Consilier pe probleme de carte la Centru de Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ. Autor al volumului de povestiri „În volbura apelor”.

* 21/1913 – n. Constantin Alupului, la Viişoara, Neamţ, învăţător. Absolvent al Şcolii Normale „Gheorghe Asachi” din Piatra-Neamţ, învăţător devenit cunoscut şi stimat în Mărginimea Sibiului, ofiţer. A murit eroic pe câmpul de luptă, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, pe frontul antisovietic.

* 23/1883 – n. Dimitrie Leonida, la Fălticeni, Suceava (d. 4. 03. 1965, Bucureşti), inginer, specialist în energetică, profesor universitar, om de ştiinţă, membru al Academiei de Ştiinţe din România (1935). A absolvit Liceul „Mihai Viteazul”, din Bucureşti. În studenţie („Politehnica” din Charlotenburg, 1903-1908), a conceput proiectul Metropolitanului din Bucureşti; proiectul de diplomă cu tema Complexul hidroenergetic al Bistriţei, lângă Bicaz. S-a întors în ţară (1908), angajat la Primăria Capitalei; s-a ocupat de introducerea iluminatului electric în Bucureşti. Profesor universitar la Timişoara şi Bucureşti; a înfiinţat: prima scoală de electricieni şi mecanici, primul Muzeu Tehnic din România, a realizat una dintre primele staţii de emisie radiotelegrafică din România. Laureat al Premiului de Stat. O staţie de metrou, Muzeul din Bicaz, Hidrocentrala de la Stejarul, o stradă şi un liceu din Piatra-Neamţ îi poartă numele.

* 25/1936 – n. Constantin Filimon, la Piatra-Neamţ (d. august 2013), artist plastic. Absolvent al Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, Bucureşti (1967). Din 1978, profesor de desen la şcoli din Neamţ. A lucrat pictură monumentală, religioasă, pentru bisericile din Zăpodeni (Iaşi), Muncel (Alba), Drăgeşti (Bihor), Verşeşti (Neamţ), Tigveni Bârseşti (Argeş). A participat la Saloane şi Bienale de grafică în Bucureşti (1971-1978) şi în expoziţii colective şi personale la Piatra-Neamţ (1981-1994). A expus în S. U. A. şi Canada (1980-1997), apoi în Mexic, Ungaria, Franţa, India şi Venezuela.

* 25/1958 – n. Vasile Soponariu, la Bicaz, Neamţ, artist plastic, a absolvit Institutul de Artă Plastică „Nicolae Grigorescu”. Expoziţii: Bucureşti, Brăila, Buzău, Craiova, Constanţa, Galaţi, Piatra-Neamţ, Târgovişte, Bernard-Gallery – Bruxelles, Malby – Franţa, Gheldrop – Olanda.

* 25/1965 – n. Aurel-Florin Ţuscanu, la Moldoveni, Neamţ, teolog, publicist. Este licenţiat în teologie ortodoxă şi filosofie. În satul natal participă la realizarea muzeului local, reînfiinţează Cercul Pastoral Misionar şi editează Revista „Izvorul”. Numeroase articole şi studii în: „Cronica Romanului”, „Hyperion”, „Antiteze”, „România eroică” ş. a.

* 26/1896 – n. Aurel Băeşu, la Fălticeni (d. 24. 08. 1928, Piatra-Neamţ), artist plastic. A urmat Şcoala de Belle Arte din Iaşi, apoi, cu sprijinul lui G. T. Kirileanu şi al lui D. Lalu, studiază la Roma. Încă din timpul studenţiei este distins cu Premiul pentru Desen al Academiei Române (1915). Participă la Primul Război Mondial, în luptele de la Oituz şi Cireşoaia (1917). Întors din Italia, îşi cumpără o căsuţă în Piatra-Neamţ (azi, pe Strada „Ion Creangă”). În 1926, călătoreşte în Franţa, Slovenia şi Ungaria. Prin creaţia sa, marcată de influenţa lui Nicolae Grigorescu, apoi prin aura sa romantică şi cantonarea în impresionism, rămâne unul dintre pictorii importanţi stabiliţi la Piatra-Neamţ.

* 28/1936 – n. Mircea-Eduard Bălan, la Bucureşti, profesor, istoric literat, eseist. Absolvent al Şcolii Nr. 1 „Anton Pann”, al Liceului „Cuza-Vodă” din Huşi, al Facultăţii de Teologie din Bucureşti şi al Facultăţii de Filologie din Iaşi. A predat şi a îndeplinit funcţia de director la Şcoala Generală din Comuna Taşca, Neamţ, transferat la Liceul Pedagogic „Gheorghe Asachi” (1976-1981) şi la Liceul Teoretic „Calistrat-Hogaş” (1981 – până la pensionare), ambele din Piatra-Neamţ. A debutat editorial cu volumul „Costache Negruzzi – «Alexandru Lăpuşneanu»“ (1996), urmat de două eseuri: „Etape în receptarea operei lui Ion Creangă”, „Metaforă, simbol, mit în poezia eminesciană” ş. a. Autor de studii didactice apărute în publicaţii centrale şi locale.

 

Constantin TOMŞA