În contextul actual, se discută mult despre schimbările care se impun sau se propun în şcoala românească. Este poate acesta un prilej bun de a susţine că, pentru formarea elevilor, a viitorului şi a culturii lor, e necesară şi o continuare a studierii gramaticii în liceu – în special, a gramaticii normative –, alături de alte componente ale limbii (lexic şi semantică, fonetică, stilistică). Această necesitate s-a afirmat şi până acum, dar vocea susţinătorilor încă nu a fost ascultată.
Până în clasa a VIII-a, se conturează domeniul gramaticii, introducându-se conceptele fundamentale şi regulile sale, iar acestea ar trebui îmbogăţite, rafinate, precizate în anii următori. În cadrul modulului Limbă şi comunicare din clasele liceale sunt reluate unele elemente de gramatică, dar ele sunt prezentate destul de sumar în manuale şi sunt insuficiente pentru aprofundarea domeniului. Manualele insistă mai ales asupra analizei stilistice, asupra lexicului şi a semanticii (adică asupra aspectelor care se cer la examenul de bacalaureat). Cel mult, cunoştinţele de gramatică pot fi aprofundate prin introducerea unui curs opţional, dar numai dacă liceul respectiv decide acest lucru, dacă sunt cereri din partea elevilor şi dacă profesorii acceptă să ţină un asemenea curs. Puţini elevi beneficiază de o astfel de pregătire. În general, se spune că gramatică în liceu nu se mai face.
Utilitatea gramaticii şi nevoia de mai multă gramatică în şcoală, chiar şi după terminarea ciclului gimnazial, se pot dovedi simplu, prin mai multe argumente.
* Cu siguranţă, dacă s-ar face gramatică în liceu, numărul celor care scriu cu un i în loc de doi sau trei i, al celor care fac dezacorduri între subiect şi predicat sau al celor care nu ştiu unde să pună cratima ar scădea semnificativ. Astfel de greşeli grave se întâlnesc atât de frecvent la examene, pe Facebook, în SMS-uri, cereri, scrisori de intenţie etc. Ne plângem că se „urâţeşte” limba, ne îngrozim când citim lucrările unor elevi la examenele de bacalaureat sau la admiterea la facultate (şi ne mai şi amuzăm dându-le, în fiecare an, pe cele mai „originale” la televizor sau în ziar), ne oripilăm când vedem greşeli peste tot. Dar ce putem face ca să schimbăm situaţia? Se subânţelege că adâncirea cunoştinţelor de gramatică în liceu este o soluţie.
Scrierea şi vorbirea corecte presupun cunoaşterea şi aplicarea unor reguli gramaticale ale limbii române – care implică noţiuni fundamentale (substantiv, adjectiv, pronume, subiect, predicat etc.) – pe care elevul ajunge să le stăpânească învăţând gramatică într-un mod sistematic, până la terminarea liceului.
Cunoştinţele de gramatică a limbii materne reprezintă o parte din cultura generală a fiecăruia. Felul cum te exprimi spune mult despre educaţia ta, dar şi despre respectul pe care îl ai faţă de tine, faţă de ceilalţi şi chiar faţă de limba ta.
* Gramatica te învaţă să gândeşti clar, să te exprimi logic, să ordonezi ideile şi faptele comunicate într-o manieră coerentă pentru că gramatica este expresie a gândirii logice.
Scrierea şi vorbirea corectă presupun cunoaşterea şi aplicarea unor reguli gramaticale ale limbii române – care implică noţiuni fundamentale (substantiv, adjectiv, pronume, subiect, predicat etc.) – pe care elevul ajunge să le stăpânească învăţând gramatică într-un mod sistematic, până la terminarea liceului.
* Cunoaşterea noţiunilor cu care operează în general gramatica este utilă pentru învăţarea limbilor străine. Compararea limbii străine pe care doreşti să ţi-o însuşeşti cu gramatica limbii tale te ajută să îţi dai seama de specificul fiecărei limbi. Dacă se minimalizează rolul gramaticii în învăţarea unei limbi străine, elevul poate să ajungă să cunoască multe cuvinte şi expresii din limba respectivă, dar nu ajunge să facă acordul subiectului cu predicatul, să utilizeze corect timpul verbal sau o formă adjectivală ori pronominală etc. Pentru învăţarea unei limbi străine, e util deci ca elevul să aibă noţiuni fundamentale de gramatică (mod, timp, persoană, număr, caz, articol etc.).
* Ştim cu toţii că la unele facultăţi, cum sunt Facultatea de Drept, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Academia de Poliţie, examenul de admitere include şi cunoştinţe de gramatică. Pentru că în liceu nu se acordă suficientă atenţie gramaticii, elevii sunt nevoiţi să ia meditaţii. Dar, cum nu toţi părinţii îşi permit să plătească meditaţiile copiilor, mulţi elevi au şanse reduse de a intra la o astfel de facultate, unde concurenţa este mare. Reluarea materiei din gimnaziu nu este suficientă pentru admiterea la facultate: subtilităţile de analiză incluse în grilele care se dau la Drept nu sunt acoperite de manualele şcolare din clasele V–VIII, iar rezolvarea lor cere explicaţiile suplimentare ale unui profesor.
Cunoştinţele de gramatică a limbii materne reprezintă o parte din cultura generală a fiecăruia. Felul cum te exprimi spune mult despre educaţia ta, dar şi despre respectul pe care îl ai faţă de tine, faţă de ceilalţi şi chiar faţă de limba ta.
Poate că primul argument dintre cele expuse mai sus este cel mai important pentru a susţine studierea gramaticii în liceu. Suntem cu toţii de acord că şcoala are un rol esenţial în formarea deprinderilor de folosire corectă a limbii.
Preocupări pentru îmbunătăţirea modului de exprimare există şi în afara şcolii şi sunt lăudabile asemenea iniţiative. Astfel, poţi să-ţi îmbogăţeşti cunoştinţele de gramatică urmărind emisiuni de televiziune sau de radio ori citind rubrici ale ziarelor. Ca să le facă atractive, cei care le realizează – oameni de presă, absolvenţi ai Facultăţii de Litere adeseori, sau oameni interesaţi de exprimarea corectă şi care înţeleg că astfel de cunoştinţe sunt necesare – folosesc un stil cât mai relaxat şi mai glumeţ. De curând, au apărut şi cântece parodice pe teme de gramatică (cum este, de pildă, piesa cu titlul Ca şi). Mesajul transmis tinerilor într-o manieră glumeaţă prin aceste cântece este că nu poţi fi decât cool şi sexy (cum reiese din cântecul Gramatica e sexy) dacă ştii gramatică şi vorbeşti corect.
Mobilizarea din afara şcolii a început, iar acum e nevoie de o mobilizare şi în interiorul şcolii pentru a i se acorda gramaticii rolul cuvenit, dată fiind importanţa sa în formarea şi educarea elevilor.
Isabela NEDELCU