O istorie analitică a evoluţiei Liturghiei creştine

În această perioadă a parcurgerii urcuşului spiritual spre Înviere, semnalăm aparţia lucrării Aceasta să o faceţi spre pomenirea Mea. De la binecuvântarea după Cină la Euharistia Bisericii, la Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2018, semnată de conf. dr. Ciprian Streza.

Titlul lucrării reproduce cuvintele rostite de Mântuitorul nostru Iisus Hristos în seara Cinei celei de Taină, când a întemeiat Sfânta Taină a Euharistiei (Împărtăşaniei), săvârşind astfel prima Liturghie, poruncindu-le ucenicilor: „Aceasta să o faceţi spre pomenirea Mea” (Luca XXII, 19).

În actualul context socio-cultural în care valorile spiritualităţii creştine sunt contestate, într-o modernitate a contrastelor şi dezbinărilor în care individualismul material este considerat drept singura formă a împlinirii umane, studiul domnului conferenţiar doctor Ciprian Streza ne propune un alt mod al discursului misionar al Bisericii.

Structurată în patru capitole (Preistoria anaforalei euharistice, Începuturile Liturghiei creştine – sacramentalizarea şi consacrarea eshatologică a obiceiului iudaic străvechi al meselor festive familiale, Anaforaua euharistică în secolul al II-lea aşa cum apare în scrierile Sfântului Iustin Martirul şi Filosoful, Anaforaua euharistică în secolul al III-lea. Rânduielile bisericeşti, mărturii ale Liturghiei creştine primare), cartea reprezintă rezultatul unor studii desfăşurate pe o perioadă îndelungată de timp şi analizează modul în care a apărut şi a evoluat Liturghia creştină.

Limbajul liturgic trebuie să răspundă solicitărilor şi provocărilor lumii contemporane. Totodată, creştinul trebuie să înţeleagă în mod raţional ceea ce face în evoluţia sa duhovnicească în această viaţă, să cunoască şi să valorifice bogăţia cultului ortodox.

După cum ştim, cultul creştin a suferit o evoluţie constantă în timp, în ceea ce priveşte formele exterioare de manifestare. Iniţierea creştinilor în tainele vieţii eclesiale se poate realiza doar prin cateheză şi prin participarea activă la viaţa cultică sacramentală a Bisericii. Cunoaşterea modului în care a evoluat cultul creştin constituie una dintre principalele direcţii ale activităţii pastoral-misionare contemporane.

Întrucât scrierile despre originea şi evoluţia liturghiei creştine în Biserica primară sunt numeroase, realizarea unei lucrări de sinteză pe această temă nu este deloc o lucrare uşoară.

Liturghia creştină reprezintă un organism viu, formularele euhologice (rugăciunile/ rânduielile cultului) fiind creaţii ale tradiţiei eclesiale vii. Jertfa Euharistică reprezintă esenţa fiecărei Sfinte Liturghii, credincioşii participanţi având posibilitatea unirii în chip real cu Trupul şi Sângele Mântuitorului Iisus Hristos.

Bazându-se pe izvoare, alături de un număr semnificativ de lucrări şi studii de specialitate, autorul realizează o cercetare de specialitate comparând analizele mai multor liturgişti moderni şi contemporani, explicând nu doar pentru specialiştii în teologie ritualul liturgic al Euharistiei. Analiza comparativă a textelor anaforalei în diverse perioade istorice oferă specialiştilor şi teologilor o imagine de ansamblu a evoluţiei cultului divin public. Originea anaforalei euharistice nu poate fi stabilită decât în sfera cultului iudaic. În varietatea manifestărilor lui, cultul iudaic constituie o etapă preliminară, necesară înţelegerii cultului creştin, analiza rânduielilor bisericeşti rămânând o provocare mereu deschisă pentru cercetarea teologiei liturgice.

Pornind de la succinta prezentare, consider că lucrarea de faţă trebuie cel puţin lecturată de către orice persoană dornică să afle cât mai multe detalii despre rânduielile cultului creştin, iar pentru teologi constituie un studiu de căpătâi pentru literatura liturgică.

Prof. dr. Mihai FLOROAIA