Comunicat de presă, 6.08.2021
Rezultatele Examenului Naţional de Titularizare sunt eşecul clasei politice care a condus România în ultimii 30 de ani! Cine vrea să arunce vina doar pe profesori, nu face altceva decât să arunce praf în ochii opiniei publice!
Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, cea mai mare federaţie din educaţie, care reprezintă interesele celor care lucrează în cel mai umilit domeniu din sectorul bugetar, consideră că rezultatele Examenului de Titularizare din acest an sunt slabe. Pe noi nu ne surprind, pentru că am fost şi suntem permanent conectaţi la realităţile sistemului de învăţământ.
Ne întrebăm de ce este surprins Preşedintele României, domnul Klaus Johannis, de aceste rezultate, în condiţiile în care domnia sa provine din rândul cadrelor didactice şi suntem convinşi că ştie sau ar trebui să ştie, de ce s-a ajuns aici.
Ne întrebăm ce explicaţie ar putea să găsească ministrul Educaţiei actual pentru justificarea acestor rezultate. Ceea ce vedem acum este „produsul” complicităţii politicienilor din partide diferite, care s-au succedat la conducerea acestei ţări, fie ca parte a puterii executive, fie ca parte a puterii legislative, care nu au mişcat un deget pentru schimbarea în bine a învăţământului, ba din contră au avut grijă să îl menţină într-o permanentă subfinanţare!
Toţi indicatorii referitori la educaţie, publicaţi în ultimii ani, au arătat că în România învăţământul se confruntă cu probleme serioase, însă aceste semnale de alarmă au fost ignorate.
Federaţia noastră a semnalat, şi ea, tuturor guvernelor degradarea continuă a educaţiei şi a înaintat propuneri de măsuri concrete care pot duce la redresarea acestui sistem. În cele mai multe cazuri, interesele politice au fost mult mai importante decât învăţământul României!
Reamintim opiniei publice şi politicienilor că aceste rezultate slabe de la concursul de titularizare reprezintă, de fapt, evaluarea activităţii politicienilor acestei ţări. Notele evaluează măsura în care politicienii s-au implicat pentru dezvoltarea României!
NU POŢI FACE EDUCAŢIE PERFORMANTĂ FĂRĂ OAMENI BINE PREGĂTIŢI, IMPLICAŢI ŞI DEVOTAŢI ACESTUI SISTEM, IAR ACEST LUCRU ÎNSEAMNĂ LUAREA UNOR MĂSURI URGENTE!
CELE MAI MARI GREŞELI FĂCUTE ÎN TOŢI ACEŞTI ANI SUNT:
1. Salariile neatractive din educaţie care au îndepărtat de acest sistem tinerii performanţi şi cu vocaţie pentru profesia de cadru didactic. În acest moment, cadrele didactice au salarii mai mici decât şoferii primăriilor, paznicii instituţiilor publice sau secretarele din administraţia publică! Asta nu înseamnă că trebuie tăiate salariile acestora, ele sunt normale ţinând cont de preţurile din România. O realitate îngrijorătoare este aceea în care un profesor tânăr cu un salariu de doar 2.300 de lei pe lună trebuie să trăiască şi să fie şi performant în activitate. Acestea sunt anomalii grave, inexistente în ţările normale. Chiar şi în aceste condiţii de umilire salarială, majorarea salarială care ar fi trebuit să se acorde în anul 2020, a fost „sărită” şi anul acesta şi se pare că nu se află pe lista de priorităţi a actualei guvernări, nici pentru anul 2022, an în care ar trebui să se aplice integral Legea nr. 153/2017.
La începutul anilor 1990, au fost politicieni care au afirmat că angajaţii din educaţie nu merită salarii mai mari, pentru că aceştia „nu produc nimic”! Asistăm şi în prezent la aceeaşi mentalitate bolnăvicioasă şi perfidă a celor care ne conduc.
2. Neglijarea aproape totală de către învăţământul superior a formării iniţiale a cadrelor didactice este una dintre marile probleme ale învăţământului preuniversitar. Şcolile au nevoie de profesori, nu doar de absolvenţi de învăţământ superior. Viitorii profesori au nevoie de cu totul altceva decât le furnizează în prezent facultăţile. Planurile cadru ale acestora prezintă mari lacune, iar vina pentru ceea ce se întâmplă o poartă şi Ministerul Educaţiei, care are pârghiile necesare pentru a impune reguli legate de formarea iniţială. În mod real, viitoarele cadre didactice pleacă din cadrul facultăţilor cu lipsuri mari şi îşi dau seama de pregătirea precară în momentul în care ajung în faţa elevilor! Discipline precum: Psihologie şcolară, Pedagogie, Metodica predării disciplinei şi PRACTICA PEDAGOGICĂ, studiate în facultate de cadrele didactice care au acum tâmplele încărunţite, sunt absolut necesare pentru orice viitor profesor, dar din păcate acum sunt istorie! Din nefericire, tinerii profesori nu au nici şansa de a avea mentori, care să-i ajute în activitate, pentru a remedia lacunele „dobândite” în facultate.
3. Formarea continuă a cadrelor didactice a fost aproape formală, cele mai multe cursuri de formare fiind făcute pentru acumularea creditelor cerute de lege, în multe situaţii cadrele didactice suportând costurile. O formare adevărată trebuie să aducă plus valoare dezvoltării personale şi activităţii didactice şi nu risipă de timp şi de bani!
4. Umilirea cadrelor didactice, în diferite forme, de la critică neconstructivă în spaţiul public, până la nepăsarea afişată de clasa politică faţă de problemele reale şi grave ale acestora. Una dintre aceste probleme este lipsa protecţiei cadrelor didactice în şcoli, acestea fiind adeseori victimele agresiunilor săvârşite chiar şi de către elevi sau părinţi. Vă amintim că iniţiativa legislativă privind protecţia cadrelor didactice care a plecat de la FSLI, a fost respinsă chiar de parlamentarii partidelor care susţin actualul arc guvernamental.
5. Birocraţia excesivă a transformat cadrele didactice în scribi! Să faci educaţie reprezintă un proces complex, care necesită timp, creativitate şi inovaţie din partea profesorilor. În loc să fie lăsate să-şi îndeplinească misiunea pe care o au, cadrelor didactice li s-au dat sarcini care nu au nicio tangenţă cu activitatea didactică, iar cei care au avut de suferit au fost, în primul rând elevii, dar şi cadrele didactice însele.
Ţinând cont de toate aceste aspecte, oare doar cadrele didactice care au luat note mici sunt vinovate pentru rezultate? Ar fi un neadevăr să credem asta! Iar nerepararea greşelilor prezentate, nu va conduce la altceva decât la o probabilă repetare sau chiar înrăutăţire a situaţiei de anul acesta în ceea ce priveşte prestaţia cadrelor didactice la concursul de titularizare. Nu au cum să apară minuni! Ţinând cont de modul cum sunt tratate cadrele didactice, dar mai ales de condiţiile în care îşi desfăşoară activitatea, am putea spune că majoritatea fac performanţă! Clasa politică din România trebuie să facă efortul să-şi corecteze „miopia” gravă de care suferă, pentru a putea vedea realităţile din sistemul educaţional românesc. De asemenea, trebuie să conştientizeze că la o educaţie de calitate, care ar conduce România la prosperitate, se ajunge numai atunci când va fi o luptă acerbă între tinerii performaţi pentru a ajunge profesori. Asta se va întâmpla când, în primul rând, vor fi salarii motivante în învăţământ! Cei cu putere de decizie care afirmă că aşteaptă performanţă pentru a da salarii corespunzătoare, gândesc retrograd! Aşa ceva nu s-a întâmplat nicăieri! Oferiţi şi apoi se vor vedea şi rezultatele! Iar cei care nu vor corespunde profesional nu au cum să mai fie regăsiţi în sistemul educaţional!
Cei care ne conduc sunt buni doar la discursuri populiste şi ştiu exact cum să manipuleze opinia publică, aruncând vina şi responsabilitatea pentru orice formă de eşec al sistemului de învăţământ în ograda celor care chiar muncesc – angajaţii acestui sistem! E uşor să arăţi cu degetul de la pupitrul instituţiei pe care o conduci, e uşor să găseşti ţap ispăşitor, mai greu e să îţi asumi că prin funcţia pe care o ai, fie că eşti ministru, parlamentar sau şef al statului, nu ai făcut nimic sau nu cât trebuie pentru redresarea şcolii româneşti! Este evident că situaţia actuală a învăţământului nu este cea dorită şi acest lucru trebuie să ne pună pe fiecare dintre noi pe gânduri – sindicate, Guvern, cadre didactice, elevi şi părinţi. Trebuie făcut front comun pentru a schimba în bine învăţământul din România, iar mentalitatea faţă de acesta: «Lasă că merge şi aşa!», trebuie să dispară!, a declarat Simion Hancescu, preşedinte FSLI.