▪ Interviu cu dl. Gabriel Ploscă, preşedintele Sindicatului din Învăţământ şi Cercetare Neamţ
● Ştiu că v-aţi întors de curând de la sărbătoarea Centenarului de la Alba Iulia şi vă felicit pentru implicarea puternică a sindicatului nemţean în acest moment al istoriei noastre contemporane. Dar se pare că tot acolo a avut loc un eveniment important pentru viitorul şcolii româneşti. Despre ce este vorba?
– După un proces anevoios de negocieri care a durat aproape jumătate de an, în data de 29 noiembrie 2018, într-un cadru festiv, la Alba Iulia, s-a încheiat un acord între Guvernul României şi federaţiile sindicale reprezentative din învăţământ. Apreciem că este un acord favorabil. Pe de o parte are multe prevederi care dau drepturi deja existente, majoritatea dintre acestea urmând să se regăsească în acte normative, ceea ce dă o anumită garanţie că aceste drepturi vor fi şi respectate. Deşi avem anumite rezerve, noi sperăm că acum lucrurile vor sta altfel decât în cazul altor acorduri, astfel încât speranţele noastre să nu mai fie înşelate. Şi chiar vă rog să publicăm integral acest document, pentru o cât mai bună informare a cititorilor noştri.
● Aşa facem. Dar de ce s-a semnat acest acord la Alba Iulia?
– Aceasta a fost propunerea Guvernului, considerându-se că acordul va avea o greutate mai mare dacă se va încheia într-un cadru festiv, înaintea manifestărilor de 1 Decembrie. Sperăm că şi în aplicarea acestuia se va simţi aceeaşi intenţie de uniune.
● Care sunt cele mai importante prevederi ale Acordului?
– Încep prin a spune că încercăm să ne îndreptăm spre o normalitate pentru învăţământ, pentru educaţie. Legea prevede alocarea unui procent de minim 6% din Produsul Intern Brut (PIB) şi nouă, an de an ni s-a promis respectarea acestei prevederi. De data aceasta s-a stabilit ca în bugetul anului 2019, suma alocată învăţământului să fie cu 15% mai mare decât cea din 2018, astfel încât în următorii 4 ani să atingem, în sfârşit, procentul de 6%.
Practic vom putea monitoriza în curând respectarea acestei prevederi, prin proiectul Bugetului de stat pe 2019, care urmează să intre în discuţia Parlamentului, observând dacă se atinge procentul de 3,4% alocat învăţământului. În plus, ne interesează şi alte puncte stipulate în Acord, referindu-mă mai ales la sumele obţinute prin hotărârile judecătoreşti devenite definitive până la 31 decembrie 2018, care ar urma să se acorde imediat, până la data de 31 ianuarie 2019. Este vorba atât de sumele din hotărârile judecătoreşti restante, cât şi de sumele câştigate de noi pentru dobânda penalizatoare. De asemenea, tot în Bugetul de stat ar trebui să regăsim şi reglementarea referitoare la încadrarea pe grila de salarizare pentru personalul de predare, astfel încât să nu mai existe, ca până acum, situaţia aberantă ca pentru aceeaşi funcţie, aceeaşi vechime, aceeaşi pregătire – salariile să fie diferite. Este vorba despre respectarea vechilor tranşe de vechime în învăţământ. Acest acord mai prevede că, de acum, toate sporurile vor fi raportate la salariul de bază în plată şi, astfel, vom avea o abordare unitară a acordării acestor sporuri.
De asemenea, este foarte important şi trebuie menţionat faptul că Guvernul îşi ia angajamentul să aducă în anul 2020 acea creştere maximă de salariu prevăzută pentru anul 2022. Deci, o devansare de doi ani. Salutăm acest lucru şi să dea Dumnezeu să se şi împlinească! De fapt, ar fi o normalitate având în vedere că şi alte categorii profesionale au primit deja măririle de salarii prevăzute pentru nivelul anului 2022. Este vorba despre creşterea salarială prevăzută de Legea salarizării unitare, Legea 153/2017.
Desigur, nu în ultimul rând, în Acord se vorbeşte despre elaborarea, până la 31 martie 2019, a unei noi Legi a învăţământului. Este în discuţie, de data aceasta, o lege separată pentru învăţământul preuniversitar, una dedicată învăţământului universitar şi statutul personalului didactic. Promisiunea doamnei ministru Ecaterina Andronescu – cu care ne-am întâlnit pe 12 decembrie 2018, în cadrul Colegiului Naţional al Liderilor de la Bucureşti – a fost că termenul de elaborare va fi 31 martie 2019, urmând apoi dezbaterea publică, dezbaterea în plenul Parlamentului – în luna iunie, preconizându-se ca legea să fie aplicabilă din luna iulie.
● Ce alte prevederi ale Acordului aţi mai putea evidenţia?
– Ţin să mai subliniez faptul că profesorii care se vor pensiona, având o vechime mai mare de 30 de ani în învăţământ, ar urma să primească 6 salarii medii brute pe economie. A mai existat o prevedere similară propusă de sindicat mai demult, echivalentă cu cel puţin două salarii, dar care a fost anulată în anul 2010, când au intervenit curbele de sacrificiu, când s-a diminuat salariu cu 25%, dar de fapt, eliminându-se şi alte drepturi, scăderea reală a veniturilor a fost de peste 40%. În Acord mai există şi o altă prevedere, pentru rezolvarea căreia noi am făcut eforturi constante: este vorba despre dorinţa ca elevii din învăţământul profesional, care nu au domiciliul în localitatea în care învaţă, să primească decontare de la buget pentru toate cheltuielile legate de masă, cazare, transport.
Sunt prevăzute multe lucruri bune şi pentru infrastructura învăţământului şi să dea Dumnezeu ca noi, cei care suntem puţin mai sceptici, să ne înşelăm şi lucrurile acestea să devină realitate. Ne-am bucura foarte mult.
● Ce alte evenimente cu impact în evoluţia învăţământului au avut loc în ultima perioadă?
– Pe data de 5 decembrie 2018 am fost invitat la Palatul Cotroceni, pentru a participa la lansarea proiectului administraţiei prezidenţiale „România Educată”. Lansarea s-a făcut în prezenţa preşedintelui României care a menţionat că a avut iniţiativa acestui proiect. Au fost prezenţi profesori universitari, reprezentanţi ai societăţii civile, ai sindicatelor şi foşti miniştri ai educaţiei. Ecaterina Andronescu a lipsit pentru că în acea zi se afla la Bruxelles.
Invitaţia adresată mie a venit ca urmare a faptului că sunt membru al unuia dintre cele 7 grupuri care au lucrat la acest proiect, respectiv al grupului care s-a ocupat de învăţământul profesional şi tehnic, din partea sindicatului. Din aceste grupuri au făcut parte reprezentanţi ai sindicatelor, ONG-urilor, facultăţilor, unităţilor şcolare, altor instituţii. Elaborarea acestui document a început în urmă cu aproape doi ani. Au avut loc mai multe dezbateri în fiecare regiune de dezvoltare şi eu am participat la cea care a avut loc anul trecut la Iaşi. Apoi s-au desfăşurat numeroase întâlniri ale grupurilor de lucru, ale căror eforturi s-au axat pe următoarele domenii: Cariera didactică, Echitatea sistemului educaţional, Profesionalizarea managementului educaţional, Învăţământ profesional şi tehnic, Autonomie, calitate şi internaţionalizare în învăţământ superior, Educaţie timpurie accesibilă tuturor, Evaluarea elevilor şi a studenţilor. Practic, s-a pornit de la analiza riguroasă a problemelor care există şi s-au propus soluţii. În principiu un astfel de document este binevenit, dar ar trebui exclusă politizarea, prezentă din nou din păcate, în ciuda momentul festiv al lansării. Părerea mea este că elaborarea acestui proiect este de ajutor pentru emiterea unui document unitar, acceptat de toate partidele politice, care să fie lăsat să aibă continuitate. S-au depus eforturi serioase şi apreciez coordonarea profesionistă realizată de consilierul prezidenţial Ligia Deca. În acest proiect nu se vorbeşte suficient despre subfinanţarea cronică a învăţământului.
Revenind la doamna ministru Ecaterina Andronescu şi la discursul susţinut la Colegiul Naţional al FSLI în data de 12 decembrie, aceasta a afirmat că este „dărâmată”, constatând în ce situaţie grea se află învăţământul şi că, dacă nu vom găsi împreună soluţii, vom intra în colaps. Şi afirmă asta, de parcă s-ar fi născut ieri, în ciuda faptului că a fost deja de câteva ori ministru al învăţământului. Eu vreau să mă întâlnesc cu dumneaei în ianuarie, să o privesc în faţă şi să-i amintesc ce spunea când era la cârmă, ce părere avea despre învăţământul profesional şi s-o întreb de ce se miră acum că nu avem meseriaşi… Ca o palmă înapoiată celor care au criticat-o că a desfiinţat şcolile profesionale, deja a solicitat managerilor de la liceele tehnologice – prin intermediul doamnei director general Corina Marin –, ca cel puţin 35% din cifra de şcolarizare să fie învăţământ profesional. Acest procent este deja o exagerare. Pentru că noi, la nivel local, am centralizat solicitările de la agenţii economici şi doamna Corina Marin ar fi trebuit să ştie că avizările s-au făcut în baza acelor centralizări…
Obiceiul prost al românilor este că, de regulă, nu pregătesc lucrurile înainte. Nu se poate să duci la şcoala profesională atâţia copii, dintr-odată, cu hei-rup. Trebuie, mai întâi, să pregăteşti terenul. Adică şcoala profesională să atragă cu ceva. Luni, pe 17 decembrie (N.R. Interviul a fost realizat pe data de 14 decembrie), directorii sunt chemaţi din nou în şedinţă pentru acest procent de 35%, cu toate că unele licee nu au aproape deloc astfel de clase, deci ar trebui „încărcate” cu aproape 75% clase de profesională, practic – transformate în şcoli profesionale… pentru simplul fapt că alte licee nu „servesc” învăţământ profesional, ceea ce iarăşi nu e corect. Dacă eşti unitate cu profil profesional şi tehnic, atunci este corect să ai şi şcoală profesională şi liceu. Ba mai mult, „tovarăşa” Corina Marin ar trebui să ştie că liceele tehnologice nu pot să şcolarizeze decât pentru calificări acreditate. Acest demers, în cazul în care nu există o anumită acreditare, poate să dureze şi jumătate de an, la care se adaugă cheltuielile aferente.
● Adică s-a aruncat un pietroi în apă, care face valuri inutil.
– Aşa se lucrează. Şi văd că „ministeriatul” doamnei Andronescu semne bune n-are. Se mai vorbeşte şi despre faptul că trebuie revizuite toate programele şcolare, deşi unele sunt deja revizuite… Însă lucrurile sunt atât de mult scăpate de sub control, încât este greu cu adevărat. M-a surprins şi modul în care domnul preşedinte vorbea despre alţii, ca şi cum dumnealui ar fi neprihănit…
● Ce prevederi legislative intră în vigoare pe final de an, spre avantajul salariaţilor din învăţământ?
– Începând din 1 decembrie intră în vigoare unele drepturi pentru personalul didactic de predare din învăţământ, prevederi ale Legii 153/2017 de salarizare unitară în sistemul public. Pentru personalul didactic de predare din învăţământ se acordă un spor de suprasolicitare neuropsihică, de 10% din salariul de bază, începând cu data de 1 decembrie 2018, spor care ar trebui regăsit în salariul din 14 ianuarie 2019. Tot de la 1 decembrie 2018, ordonatorii de credite acordă obligatoriu, lunar, indemnizaţii de hrană reprezentând a 12-a parte din două salarii de bază minime brute pe ţară, garantate în plată. Asta înseamnă, cu titlu de permanenţă, aproximativ 350 lei lunar, în plus la salariu. Tot începând cu data de 1 decembrie 2018, ordonatorii de credit acordă, obligatoriu, o indemnizaţie de vacanţă. Modalitatea de acordare se stabileşte prin Hotărâre a Guvernului. E vorba despre voucherele de vacanţă în valoare de 1450 de lei brut, care deja se acordă. O noutate este că, în perioada 2019 – 2022 se va acorda anual o creştere a salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare – fiecare creştere reprezentând 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 şi cel/cea din luna decembrie 2018. Creşterea respectivă şi data de aplicare se stabilesc prin legea anuală a bugetului de stat. Acum însă, ţinând seama că în Acord se vorbeşte şi despre faptul că salariile pe care ar trebui să le avem în 2022 se aduc în 2020, probabil că aceste creşteri se vor acorda în 2020 în două tranşe, la 1 ianuarie şi la 1 septembrie.
● Ce vreţi să le transmiteţi colegilor noştri, la acest final de an?
– La sfârşitul unui an destul de agitat, uneori cu probleme reale, alteori cu probleme induse voit ca să nu avem linişte, eu le doresc colegilor mei, ca de altfel tuturor românilor, să fie sănătoşi, să se bucure de sărbători liniştite şi să aibă încredere că o să avem un viitor mai bun. La mulţi ani!
A consemnat Mircea ZAHARIA