De vorbă cu dl. Grigoruţă Oniciuc, director al Colegiului Naţional „Petru Rareş”
• La Colegiul Naţional „Petru Rareş” perioada pandemiei nu a fost sinonimă cu încetarea activităţii competiţionale. Am aflat din presă că ultima ispravă de acest gen este participarea la olimpiada internaţională online din Kazakhstan, din perioada 8-10 ianuarie 2021.
– Pandemia a suspendat pe o perioadă de timp nedeterminată tot ce înseamnă competiţii de genul olimpiadelor. Asta înseamnă că din martie anul trecut unele etape judeţene nu s-au mai organizat, făcând imposibilă participarea la etape naţionale şi de acolo selecţia de lot pentru etapele internaţionale. Există totuşi un grup de copii la nivel naţional care sunt foarte pasionaţi de astfel de competiţii; spre exemplu, pentru olimpiada internaţională de fizică, ce s-a organizat online nu a participat o echipă a României ci o echipă de la un liceu din Bucureşti. Apoi s-au mai organizat şi la alte competiţii care nu au fost numite olimpiade ci, spre exemplu, concurs internaţional de fizică sau de matematică. Pe baza acestui model de competiţii pot aminti şi olimpiada internaţională de astronomie şi astrofizică ce s-a desfăşurat tot în format online, ca un concurs internaţional, organizat pe partea soft de către o echipă din Estonia. România a participat cu 10 copii, dintre care eleva noastră Flavia Pascal a obţinut medalia de argint. Selecţia copiilor s-a făcut în baza rezultatelor din anii trecuţi. Deşi aceste concursuri nu sunt recunoscute de minister, ele au suplinit o nevoie exprimată de aceşti copii talentaţi.
Ca să ajungem la olimpiada din Kazakhstan trebuie să vă spun că un prieten de acolo, din grupul de organizatori, m-a informat că ei organizează o olimpiadă de matematică, de fizică şi de computer science. Şi atunci ne-am înscris, m-am consultat cu profesorii de matematică, de fizică şi informatică şi am participat la această competiţie.
• Ce scop v-aţi propus după înscrierea la această olimpiadă?
– Practic, scopul nu a fost neapărat obţinerea unui rezultat extraordinar, ci pur şi simplu crearea acelei emulaţii care ar trebui să fie specifică tinerei generaţii – de a vedea cum este să participe la o olimpiadă internaţională, cum este să rezolve subiecte de acest nivel, cum este un concurs online, să-i motivăm, să-i facem să pornească pe acest drum. Subiectele au fost formulate în limba engleză, foarte dificile şi pentru autenticitatea concursului a existat şi ideea de contestaţie, care s-a făcut prin discuţie directă. Au fost şi mici sincope organizatorice, dar lucrurile au decurs normal. Nu s-a concurat cu nume, ci cu coduri. Flavia Pascal, care are deja experienţa concursurilor internaţionale a fost foarte aproape de medalia de bronz, pe nişte subiecte de nivel universitar. În urma discuţiei cu dl. profesor Adrian Sandovici, la matematică am participat cu trei elevi de clasa a X-a – Andronic Maria, Andronic Darius şi Voicu Mateea – iar doi dintre ei au obţinut punctaj maxim la rezolvarea unei probleme, în condiţiile în care nici materia nu era integral parcursă. La informatică am concurat cu Temeş George, elev care a aplicat pentru studii în SUA şi care s-a clasat meritoriu, dar am avut şi un elev de clasa a VIII-a, Enăchescu Andrei, dornic de a intra şi el în atmosfera aceasta, ambii pregătiţi de prof. Liviu Olaru. Fizica a fost reprezentată de Pascal Flavia (prof. Mariana Frenţi) şi Cosmin Cosniceanu (prof. Grigoruţă Oniciuc), care au confirmat şi ei valoare şi eforturi proprii şi ale profesorilor lor.
• Putem trage o concluzie în urma acestei manifestări online?
– Concluzia mea în urma acestui concurs online este că această modalitate de organizare a lor este viabilă, poate rămâne pe viitor. Eu ştiu că există oameni întelepţi care deja au luat măsura organizării olimpiadei de matematică online, colaborând cu profesori de matematică cu ambiţia de a nu lăsa acest tip de performanţă în paragină. În plus, la Alianţa Colegiilor Centenare am avut o întâlnire la nivel de vârf, la care eu am stat ca rezervă, şi am delegat profesori colegi de-ai mei să participe, pentru că se punea problema organizării concursurilor online între aceste licee. Şi au văzut şi colegii mei cum se pune problema. Ideea este încercarea de stimulare, de motivare, de a arăta că se poate. Problema cea mai mare este aceea a conceperii subiectelor. Eu aş practica ideea ca subiectele să fie propuse de foşti olimpici internaţionali, care acum sunt studenţi în străinătate, la universităţi de prestigiu. Cred că asta ar induce o mare doză de motivaţie în rândul participanţilor.
• Aţi fost team-leaderul echipei care a participat la această olimpiadă. Ce responsabilităţi aţi avut în această calitate?
– Noi am avut înainte o întâlnire cu toţi team-leaderii ţărilor participante, după care am înscris participanţii la competiţie, m-am ocupat de primirea subiectelor, de distribuirea acestora, de asigurarea supravegherii în condiţii deosebite, eventual traducerea subiectelor – dar nu a fost cazul la noi, scanarea lucrărilor şi trimiterea lor. La toate aceste operaţiuni am avut dreptul să fiu ajutat de o singură persoană. A fost o provocare deosebită, dar suntem bucuroşi că s-au depăşit toate dificultăţile.
• Chiar şi când pandemia va rămâne o amintire, aţi fi promotorul modului online de organizare a olimpiadelor? Să nu uităm că există şi avantaje majore, de exemplu nu mai este necesară deplasarea peste „mări şi ţări” a participanţilor. Suntem oare în pragul unei schimbări de paradigmă?
– Da, dar cu o anumită rezervă. Acele 10 zile de deplasare înseamnă foarte mult pentru copii, este vorba despre un schimb cultural şi cunoaşterea altor civilizaţii. În rest totul se poate perfecta şi modul online poate rămâne o variantă demnă de luat în seamă.
A consemnat Gianina BURUIANĂ