■ 1/1558 – n. Macarie, episcopul cronicar, cel care a deprins activitatea cărturărească la Mănăstirea Neamţ. În cronica sa, evenimentele sunt prezentate până la 1551. Aceasta va fi continuată de Azarie. Opera sa, cunoscută sub titlul „Cronica lui Macarie”, va fi publicată de Ioan Bogdan în „Vechile cronice moldoveneşti până la Ureche” (1891); apoi în „Letopiseţul lui Azarie” (1908-1909); în „Cronicile slavo-române din secolele XV-XVI”, publicate de Ion Bogdan, ediţie îngrijită de P. P. Panaitescu, 1959.
■ 2/1848 – n. Dimitrie Vulpian, la Români, Neamţ (d. 22.09.1923, Sinaia), compozitor, muzicolog, folclorist. A absolvit şcoala primară la Roman, Gimnaziul Central, frecventează Conservatorul de Muzică şi Declamaţie din Iaşi; studii în Italia. Cutreieră aproape toată ţara şi alcătuieşte lucrarea „Muzica populară”, 3 volume, balade, colinde, doine, idile, pastorale, hore, romanţe, jocuri de brâu. Apreciată de Vasile Alecsandri („comoară naţională”), culegerea va fi prezentată Academiei Române („Poezia populară pusă în muzică”) şi va fi premiată (1886). Autorul a fost membru corespondent al Societăţii „Le Felibrige Latin”.
■ 3/1853 – n. Ronetti-Roman (pseud. Aron Blumenfeld), la, Jezierzany, Galiţia (d. 7.01.1908, Iaşi), dramaturg. Pleacă la Berlin (1869), se înscrie la Facultatea de Medicină, apoi la „Academie für Philologie”, dar nu finalizează niciun curs. Îşi schimbă numele în Ronetti-Roman. Pedagog la Institutul lui V. A. Urechia. Prin piesa „Manasse” (premiera, la Teatrul Naţional din Iaşi, 12.03.1901), dă naştere unor reacţii controversate, prin abordarea temei referitoare la împământenirea evreilor în România. Decorat cu Medalia „Bene Merenti”, cl. I (1905). A publicat în reviste din străinătate şi din ţară. Alte cărţi: „Radu”, „Două măsuri”.
■ 4/1943 – n. Doina Daşchievici, la Bacău, profesoară, artist plastic. Absolventă a Institutului de Arte Plastice din Iaşi. Debut artistic: o expoziţie la Galeria „Victoria”, Iaşi (1963). Membră a U. A. P. A expus la: Piatra-Neamţ, Expoziţia Taberei Durău, Bienala „Lascăr Vorel”, Salonul de Artă şi Radio Bucureşti. Expoziţii de grup: Veneţia, Galeria „Artis”, Galeria „Apollo” şi „Artimundo”, Bruxelles. A participat la Tabere şi simpozioane (1982-2007): Almaş, Brateş, Viişoara, Borca, Dumbrava, Potoci, Durău, Văratic, Ceahlău. Distinsă cu Premiul „Aurel Băeşu”, Diploma de recunoştinţă şi Marele Premiu al Ministerului Culturii 2005.
■ 9/1896 – n. Aurelia Ghiaţă-Vasiliu, la Piatra-Neamţ (d. 1972, Bucureşti), plasticiană, o perioadă, profesoară de desen la Şcoala Normală de Învăţătoare din Piatra-Neamţ. A absolvit Academia de Arte Frumoase Iaşi (1921). A deschis prima expoziţie de artă decorativă (panouri pe pânză de in şi proiecte) la Bucureşti (1927). Expoziţii: Salonul Oficial de Arhitectură şi Arte Decorative (Premiul I), Barcelona (1930, medalie), Paris (1937), New York (1939), Milano (1940, 1957), Bienala de Arte Decorative Bucureşti (1954, 1956). În 1970, donează statului român întreaga colecţie de lucrări şi un imobil spre a deveni Casa „Dimitrie şi Aurelia Ghiaţă”, care, oficial, a devenit muzeu în 1994. O parte din creaţiile artistei se află în Muzeul de Artă din Piatra-Neamţ.
■ 11/1947 – n. Viorel Grimalschi, la Podoleni, Neamţ, pictor, grafician şi monumentalist, profesor la secţia de artă murală a Universităţii de Arte din Bucureşti (din 1990). A absolvit Liceul de Muzică şi Arte Plastice din Iaşi şi Institutul de Artă Plastică „Nicolae Grigorescu” (1971). A participat la toate expoziţiile de pictură municipale şi republicane deschise în Bucureşti (1970-1990). Membru al U. A. P. din 1975. Expoziţii peste hotare: Atena; Belgrad; Glasgow; Franţa; Helsinki; Londra; Moscova; St. Petersburg; Roma; Veneţia. Premii (1979-2005): Premiul I la Cagnes-sur-Mer, Franţa; Premiul „Le Mention speciale du jury” pentru pictură; Premiul „Pământul Salonului de Artă”, Bucureşti; Premiul U. A. P. pentru artă monumentală.
■ 12. 01. 1947 – n. Mihai Şurubaru‚ la Buhuşi, Bacău, profesor, publicist. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Iaşi, (1970), doctor în istorie (2000). A predat istoria la şcoli din Piatra-Neamţ, metodist şi membru al Consiliului consultativ al I. Ş. Neamţ; preşedinte al S. Ş. I., Filiala Neamţ. Cărţi: „Sinteze şi teste de istorie. Capacitate”; „Identitate restituită. Şcoala Nr. 2 din Piatra-Neamţ”, I-IV; „Contribuţia învăţătorilor din judeţul Neamţ la realizarea Marii Uniri”; „Dirigenţia” I-II (colab.); „Liceul «Petru Rareş» din Piatra-Neamţ în anii Primului Război Mondial”; „Istoricul Vetrei-înconjurătoare a Mănăstirii Neamţ-Secu”; „Piatra-Neamţ în anii Primului Război Mondial (1914-1918)”; „Băncile populare din judeţul Neamţ” ş. a.
■ 17/1829 – n. Anton Naum, la Iaşi (d. 27.08.1917, Iaşi, înmormântat la Cândeşti, Neamţ, unde avea moşia, conacul şi o bibliotecă bogată), profesor universitar, poet, prozator şi traducător. A absolvit Academia Mihăileană din Iaşi, iar la Paris: Facultatea de Litere de la Sorbona, Collège de France (1858-1865). Membru al Societăţii „Junimea” (1872), debutează cu poezii şi traduceri din limba franceză. Volume: „Traduceri”, 1875; „Aegri somnia”, poem, 1876; „Versuri”, 1880; „Povestea vulpei”, 1903 ş. a. Membru corespondent (1887) şi titular (1893) al Academiei Române.
■ 17/1977 – n. Laurenţiu Dimişcă, la Piatra-Neamţ, artist plastic, absolvent al Liceului de Artă „Victor Brauner” (1995) şi al Universităţii de Artă din Cluj-Napoca (2000), master în pictură, la aceeaşi Universitate (2002). Este membru al Asociaţiei Internaţionale Art en Marche, Paris (2003). Expoziţii personale: Bacău, Bârlad, Bucureşti, Galaţi, Palatul Parlamentului din Bucureşti, Galeria „Apollo”, Roanne – Franţa, Castelul Bealieu – Franţa, Eidhoven, Lyon, Lapalisse, Club Conti – Milano, Galeria „Aripa” – Torino, I. C. R. din Budapesta, Praga, Galeria „Cozia”, Belgia. Lucrări de artă monumentală în tehnica sgraffito: Cluj-Napoca, Dealul Mare, Piatra-Neamţ. Premiul U. A. P. la Bienala „Lascăr Vorel”, Piatra-Neamţ.
■ 18/1878 (alte surse: 20; 22) – n. Constantin Matasă, la Răpciuni, Hangu, Neamţ, preot profesor, arheolog, publicist, memorialist (d. 03.11.1971), întemeietor al Muzeului de Istorie din Piatra-Neamţ şi director (1934-1971). A absolvit Facultatea de Teologie Bucureşti. A înfiinţat şi condus revistele: „Îndrumarea”, „Propăşirea”, „Floarea darurilor”, „Petrodava”, „Memoria antiquitatis”. Cărţi: „Călăuza Judeţului Neamţ”, „Palatul Cnejilor” (premiul Academiei), „Movila Haiducului”, „Comori care se risipesc”, „Câmpul lui Dragoş”, „Frumuşica. Village préhistorique a céramique peinte dans la Moldavie du Nord”, „Prin Moldova de sub Munte”.
■ 18/1925 – n. Emil Leahu, la Bacău (d. 15.11.2002, la Piatra-Neamţ), profesor de limba şi literatura română, estetician, autor de manuale şcolare (Limba şi literatura română pentru clasa a X-a, 1978), coautor la manualul de limba română pentru clasa a XI-a (1993). A absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii Bucureşti. Profesor şi inspector şcolar în Bacău şi la Liceul „Calistrat Hogaş” din Piatra-Neamţ (1961), preşedinte al Filialei Neamţ a Societăţii de Limbă şi Literatură Română. Cărţi „Estetica sonetului”, „Opera şi personalitatea lui Ion Creangă”, „Factura romantică în nuvela lui C. Negruzzi”, „Tudor Arghezi, limbaj de pamfletar”, „Poetică şi stilistică pentru elevi, studenţi şi profesori. Sinteze teoretice şi comentarii” (colab.) etc.
■ 21/1951 – n. Cezar Ţucu, la Blăgeşti, Bacău, profesor, poet, publicist, membru al U. S. A absolvit Facultatea de Matematică-Mecanică din Iaşi (1974), profesor la Şcoala din Tazlău, director educativ şi director. A fost: redactor, redactor-şef adjunct, redactor-şef al Revistei „La Tazlău”. Este redactor la Revista „Antiteze”, colaborator al revistei Apostolul. Debut editorial cu „Lumea în 300 de epigrame şi catrene” (1998); alte cărţi: „Blestemele şi scrisorile Creatorului”, „Reforma şcolară şi alte fabulaţii”, „Aria figurilor plane”, „Aproape fabule”, „Fabule matematice”, „Alte scrisori şi blesteme”, „Noi scrisori şi blesteme”, „Numai blesteme”, „Scrisori neterminate”, „Blestemele păcatului”.
■ 25/1851 – n. Lascăr A. Vorel, la Piatra-Neamţ (d. 20.06.1902, Piatra-Neamţ), farmacist, finul lui Lascăr Catargiu, ispravnic de Neamţ, viitorul prim-ministru. A absolvit Facultatea de Farmacie (1874). A luat în primire farmacia din Piatra-Neamţ în 1878. Este membru fondator al Societăţii Ştiinţifice Literare „Asachi” (decembrie 1880). Colaborator cu articole despre medicina populară în publicaţiile „Corespondenţia provincială” şi „Asachi”.
25/1925 – n. Traian Cicoare, la Vâgiuleşti, Mehedinţi, (d. 02.07.2007, la Piatra-Neamţ), profesor, publicist. Trimis cu domiciliul forţat în Regiunea Bacău (1953), va fi profesor la mai multe şcoli din Judeţul Neamţ, inspector la Comitetul de Cultură şi Artă al Judeţului Neamţ, iar din 1970 revine în învăţământ (Liceul Pedagogic, Liceul „Calistrat Hogaş”, Colegiul Tehnic „Gheorghe Cartianu”). A publicat numeroase articole în ziarele „Acţiunea”, „Ceahlăul”, „Monitorul de Neamţ”, „Realitatea” şi în revistele de cultură din Neamţ: „Asachi”, „Antiteze”, „Apostolul”, „Ţara Hangului”, „La Tazlău”. Prin grija lui Constantin Bostan, în 2012, i s-a publicat postum volumul „Oameni, locuri şi comori spirituale din Ţinutul Neamţ”, o selecţie din articolele răspândite în presă de-a lungul anilor.
■ 28/1932 – n. Emil Bucureşteanu, (d. 20.06.2022) la Slobozia, Roznov, Neamţ, profesor, poet, prozator, publicist, a absolvit cursul inferior la Liceul „Petru Rareş” din Piatra Neamţ, Facultatea de Filosofie a Universităţii Bucureşti (1958). Redactor la ziarul „Flacăra” din Piatra-Neamţ, profesor la Liceul „Petru Rareş”, la Colegiu Naţional de Informatică din Piatra-Neamţ. Colaborări: „Ceahlăul”, „Steagul roşu”, „Preocupări didactice”, „Tribuna şcolii”, „Magazin”, „Flacăra”. Debut editorial: „Student în filosofie – Pagini de dragoste”, roman (2006). Alte cărţi: „Naiana şi Raşela”, „Ani de şcoală”, „Muntencele”, „Iubiri vinovate”, „Poemele iubiri”, „Povestiri”, „Cronici, eseuri”, „Proprietatea e sfântă”, „Drumuri întrerupte” (colab.), antologia „Poeţi nemţeni” ş. a.
■ 30/1944 – n. Vasile-Doru Ulian, la Frătăuţii Noi, Suceava, artist plastic, absolvent al Facultăţii de Arte Plastice din Bucureşti (1965), profesor la Liceul „Mihail Sadoveanu” din Borca şi în Piatra-Neamţ, preşedinte al Filialei Neamţ a U. A. P. (1990-1992). Expoziţii personale la Iaşi, Bacău, Bucureşti. Prezent în expoziţii judeţene, bienale, saloane naţionale, de grup. Lucrări în colecţii de stat şi particulare în ţară şi în străinătate. Premiul U. A. P. la Saloanele Moldovei (Bacău-Chişinău, 1991), la Bienala de Arte Plastice „Lascăr Vorel” din Piatra-Neamţ (2005). A participat la 12 tabere de pictură.
■ 31/1882 – n. Sidonia Hogaş, la Piatra-Neamţ (d. 19.04.1976, la Piatra-Neamţ), profesoară, compozitoare, dirijoare, memorialistă. Este fiica lui Calistrat Hogaş. Studii: la Piatra-Neamţ, cu dascăli străluciţi, Conservatorul din Iaşi, având-o profesoară pe Florica Mezincescu. A profesat la Ploieşti, iar după Război, la Piatra-Neamţ (Şcoala Particulară de Fete „Eugenia Popovici şi Valentina Focşa” ce va deveni Liceul de Fete, în prezent, Colegiul Naţional „Calistrat Hogaş”, şi la Şcoala Normală de Băieţi „Gheorghe Asachi”). În casa părintească, a organizat o cameră, pentru vizitare, dedicată memoriei tatălui (septembrie 1939). În 1940 publică „Tataia – Amintiri din viaţa scriitorului Calistrat Hogaş”. A donat statului casa părintească, pentru a fi restaurată şi organizată ca muzeu memorial (1967).
(N. R. – Prelucrare după Personalităţi ale culturii din judeţul Neamţ, un calendar alcătuit de Constantin Tomşa, Editura Crigarux&Cetatea Doamnei, Piatra-Neamţ, 2014).