În perioada 12-14 octombrie 2026, municipiul Cluj-Napoca a devenit centrul vieţii academice şi al dezbaterilor istoriografice internaţionale, găzduind o nouă şi amplă ediţie a Conferinţei Internaţionale cu titlul Majorităţi, minorităţi şi instituţii în serviciul comunităţii şi naţiunii. Perspective istorice şi realităţi contemporane. Organizat sub egida prestigioasă a Institutului de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca al Academiei Române şi a Centrului de Studiere a Populaţiei din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, evenimentul a reunit peste 100 de participanţi (cercetători, cadre didactice universitare, istorici, arhivişti şi experţi) din ţară şi din străinătate (Franţa, Germania, Statele Unite, Polonia, Ungaria, Cehia, Israel, Republica Moldova, Estonia, Ucraina). Manifestarea face parte din programul Zilele Academice Clujene, ediţia a XXXIX-a, octombrie-noiembrie 2026, celebrând 160 de ani de la înfiinţarea Academiei Române.
Programul manifestării s-a remarcat printr-o impresionantă diversitate tematică, structurată în peste zece secţiuni desfăşurate în paralel şi mese rotunde găzduite în mai multe spaţii academice emblematice ale Clujului: Institutul de Istorie „George Bariţiu”, Filiala Cluj-Napoca a Academiei Române, Biblioteca Academiei, Centrul de Studiere a Populaţiei al UBB şi Biserica Ortodoxă din Deal.
Printre direcţiile majore de cercetare abordate în cadrul conferinţei s-au numărat: „S-a stins lumina lumii”. Memoria lui Ioan (Iancu) de Hunedoara ca strateg şi apărător al toleranţei; Mişcările de populaţie şi dinamica aşezărilor. Focus: Românii/vlahii din Centrul şi Sud Estul Europei & Frontierele în regiunea Carpaţilor între graniţe politice şi zone de contact (sec. XVI-XIX); Etnie, confesiune şi gen în societatea urbană transilvăneană în secolele XVIII-XX; Personalităţi feminine din spaţiul românesc în serviciul comunităţii şi naţiunii (sec. XVIII-XX); Biserică, confesiune şi identitate în Transilvania (Evul Mediu – secolul XX); Elite, comunităţi şi identităţi în spaţiul românesc (secolele XIX–XX); Traiectorii ale elitelor româneşti: înnobilare, filantropie şi cultură; Naţionalism, identitate şi diversitate în Europa Centrală şi de Est; Minorităţi şi majorităţi în secolul XIX-XX: realităţi politice, sociale şi diplomatice; „Identităţi fluide. Minoritate, migraţie şi apartenenţă în România, în sec. XX-XXI”; Instituţii economice şi financiar-bancare: perspective istorice şi deschideri interdisciplinare; Arhivele in serviciul comunităţii şi a naţiunii: între misiune, viziune, strategie si provocări contemporane. Acestora li s-au adăugat mai multe mese rotunde în cadrul cărora s-au dezbătut următoarele subiecte: De la calorii la tractoare: hrană, sănătate şi mediu în România socialistă; Paleografii fără frontiere: noi perspective asupra pluralismului grafic şi lingvistic în Transilvania, Ţara Românească şi Moldova în „lungul veac” al XVI-lea (cca. 1475–1625); De la Nicopole la Belgrad: Iancu de Hunedoara şi emergenţa unei noi societăţi de frontieră la nord de Dunăre (1386–1456); Academia Română la 160 de ani – O perspectivă antreprenorială despre viitorul acestei instituţii; Episcopul Nicolae Ivan în percepţia contemporanilor şi a posterităţii.
Detaliind cele menţionate, desfăşurarea programului a fost concepută ca o călătorie complexă prin labirintul istoriei şi al ştiinţelor sociale. Una dintre axele centrale ale dezbaterilor a fost dedicată figurii lui Iancu de Hunedoara, privit nu doar ca strateg militar şi apărător al toleranţei, ci şi ca un catalizator al societăţilor de frontieră din bazinul dunărean, analizându-se şi reţelele de putere, monedele, campaniile şi ecoul memoriei sale în conştiinţa publică europeană.
Un alt pol important l-a reprezentat studiul mişcărilor de populaţie şi al dinamicii aşezărilor. Istoricii şi antropologii au urmărit urmele vlahilor din Centrul şi Sud-Estul Europei, viaţa rurală de la graniţa polono-moldavă, instituţia străveche a plăieşilor carpatici, dar şi transformările din Banat, Maramureş şi spaţiul transilvănean.
Atenţia cercetătorilor s-a îndreptat şi spre societatea urbană, gen şi confesiune, aducând în prim-plan viaţa cotidiană a oraşelor prin prisma registrelor istorice, a destinului servitoarelor, a comportamentelor matrimoniale sau a dramelor tăcute din perioada interbelică. Un spaţiu generos a fost dedicat personalităţilor feminine, punând în lumină destinele unor aristocrate, intelectuale, militante pentru drepturile femeilor şi educatoare care au pus bazele emancipării şi sprijinului comunitar în secolele trecute.
Dezbaterile au continuat în jurul unor teme profunde legate de biserică şi identitate, rolul elitelor româneşti şi strategiile de filantropie, dar şi în jurul unor subiecte delicate precum raporturile dintre majorităţi şi minorităţi în secolele XIX şi XX, Holocaustul, metamorfozele identitare şi migraţia. S-au analizat totodată mecanismele economice şi financiar-bancare din trecut (de la politicile Băncii Naţionale şi falimente răsunătoare până la investiţiile străine) şi importanţa vitală a arhivelor ca păstrătoare ale memoriei colective.
Pe lângă comunicările din secţiuni, cercetătorii prezenţi s-au implicat în dezbateri provocatoare din cadrul meselor rotunde. S-a discutat, într-o cheie inedită, despre modernizarea socialistă prin lentila „caloriilor şi a tractoarelor”, despre cum interacţionează scrierile şi limbile multiple în „lungul veac al XVI-lea” (prin paleografie fără frontiere), dar şi despre viitorul instituţional şi antreprenorial al Academiei Române la ceas aniversar.
Prin calitatea intervenţiilor participanţilor, generozitatea temelor şi dorinţa de a recupera nu doar marile evenimente, ci şi istoria cotidiană, mentalităţile şi sensibilităţile umane, manifestarea a reprezentat un adevărat moment de sărbătoare al analizei istorice. Astfel, Zilele Academice Clujene din acest an au reconfirmat rolul Clujului de reper cultural şi ştiinţific viu, capabil să conecteze moştenirea trecutului cu întrebările esenţiale ale lumii contemporane, oferindu-le posibile soluţii.
Prof. dr. Mihai FLOROAIA