Omagiu cărturarului G. T. Kirileanu
Biblioteca Judeţeană „G. T. Kirileanu” Neamţ şi-a omagiat patronul spiritual, la împlinirea a 145 de ani de la naştere sa (13 martie 1872), printr-o nouă expoziţie ce reuneşte valori bibliofile din preţioasa colecţie donată de ilustrul cărturar oraşului Piatra-Neamţ şi locuitorilor săi.
Amenajată în Sala „Tezaur”, expoziţia propune vizitatorilor redescoperirea inestimabilei comori de cărţi şi periodice care i-au aparţinut lui G. T. Kirileanu şi care oglindesc, între altele, orizontul enciclopedic al culturii acestuia şi pasiunile sale bibliofile. De la cartea românească veche, cu caracter religios (cea mai veche fiind „Carte Românească de Învăţătură” sau „Cazania lui Varlaam”, Iaşi – 1643), la tipăriturile aparţinând unor prestigioase case editoriale europene (începând cu anul 1615), de la periodicele care marchează începuturile publicisticii româneşti („Albina Românească”, „Curier de Ambe Sexe” etc.) şi până la ediţii ce reflectă evoluţia ilustraţiilor grafice odată cu tehnica tiparului, expoziţia deschisă în Sala „Tezaur” a Bibliotecii Judeţene propune şi un număr însemnat de ediţii de lux, prin legăturile decorative ce fac din carte şi-o veritabilă operă de artă.
„Ion Creangă, mărţişorul literaturii române”
Până la sfârşitul lunii mai, elevii nemţeni sunt invitaţi să se înscrie la cea de-a V-a ediţie a Concursului Naţional „Ion Creangă, mărţişorul literaturii române”, organizat de Şcoala Gimnazială „Gheorghe Nicolau” Români, Structura Goşmani. Concursul se adresează copiilor preşcolari şi şcolari din toată ţara, fiind structurat pe cinci categorii de vârstă: preşcolari, clasa pregătitoare, clasele I – IV, clasele V – VIII şi liceu.
Concursul are ca obiective principale preţuirea operei marelui povestitor nemţean prin realizarea unor mărţişoare, desene, machete şi colaje reprezentative şi vizează educarea respectului faţă de valorile naţionale, implicarea efectivă în păstrarea şi promovarea acestor valori, stimularea şi afirmarea potenţialului artistic şi creativ al copiilor, formarea unor deprinderi de muncă în echipă care să le dezvolte competenţe reale de interrelaţionare.
Concursul se desfăşoară în parteneriat cu ISJ Neamţ, CCD Neamţ, AINt, Biblioteca „G. T. Kirileanu”, Biblioteca Comunală Români, Parohia Goşmani, şcoli gimnaziale din Ruginoasa (Neamţ), Hotar (Bihor),, Strugari (Bacău), Udeşti (Suceava), Liceul teoretic „Dimitrie Cantemir”(Iaşi).
Masa rotundă „Vocaţia libertăţii – forme de disidenţă în România”
Împlinirea unui secol de la Revoluţia Rusă va fi marcată, de Complexul Muzeal Judeţean Neamţ, prin organizarea mesei rotunde cu tema „Vocaţia libertăţii – forme de disidenţă în România”. Evenimentul, care va avea loc pe data de 5 aprilie, va avea ca invitaţi speciali două personalităţi de seamă ale lumii academice. Este vorba despre dr. Ana-Maria Cătănuş, cercetător la Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului din cadrul Academiei Române, şi dr. Igor Caşu, profesor şi director al Centrului de Studiere a Totalitarismului din cadrul Facultăţii de Istorie şi Filosofie a Universităţii de Stat din Chişinău.
„Vocaţia libertăţii – forme de disidenţă în România anilor 1970 – 1980” este şi titlul volumului semnat de Ana-Maria Cătănuş, volum ce analizează fenomenul disidenţei româneşti, răspunzând la o serie de întrebări fundamentale: ce a fost disidenţa în România, cine au fost disidenţii, care au fost elementele care au blocat sau, dimpotrivă, au susţinut dezvoltarea disidenţei.
Cartea a apărut în anul 2014 la Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, şi a fost distinsă cu meritoriu Premiul „Nicolae Bălcescu” al Academiei Române, în anul 2016.
Varujan Vosganian şi „Copiii războiului”
Varujan Vosganian a fost prezent, vineri, 17 martie, la Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu” Piatra Neamţ, pentru a-şi lansa cea mai recentă carte, „Copiii războiului”, apărută la Editura Polirom. Într-o sală (Cupola) neîncăpătoare, gazdă a fost Adrian Alui Gheorghe, care a dat cuvântul lui Vasile Spiridon şi lui Adrian G. Romila. La final, autorul a făcut o demonstraţie de oratorie, începând cu un excurs în care a punctat importanţa culturii pentru omenire. „«Copiii războiului» este o carte despre noi, este o carte a traumelor nelecuite pe care le purtăm cu noi şi care se redeschid ades. Traume pe care le-am acumulat începând cu anii ’50 şi pe care nu le-am lecuit nici până acum”, şi-a descris, la un moment dat, Varujan Vosganian romanul.
Varujan Vosganian a publicat, după Revoluţie, cărţile intitulate „Şamanul Albastru” (1994), „Statuia Comandorului” (1994), „Ochiul alb al reginei” (2001 – poezii, volum selectat pentru Jubileul Asociaţiei Traducătorilor de Literatură Americană), „ Iisus cu o mie de braţe” (2004 – poezii), „Cartea şoaptelor” (2009), „Jocul celor o sută de frunze şi alte povestiri” (2013), „Cartea poemelor mele nescrise” (2015) şi „Copiii războiului” (2016).
Nicu Enea pe simezele Muzeului de Artă
În organizarea Complexului Muzeal Judeţean Neamţ – Muzeul de Artă din Piatra Neamţ şi Clubului Lyons, marţi 14 martie 2017 a avut loc o premieră nemţeană – vernisajul expoziţiei de pictură semnată de Nicu Enea. Cele peste 60 de lucrări cu o valoare excepţională aflate într-o colecţie particulară din Bacău vor putea fi admirate pe simezele Muzeului de Artă din Piatra Neamţ în perioada 14 martie – 10 aprilie 2017.
Pictorul Nicu Enea s-a născut la Valea Arinilor – Bacău, a urmat Şcoala Normală din Piatra-Neamţ şi a frecventat cursurile Şcolii de Arte Frumoase din Bucureşti, unde a studiat pictura cu G.D. Mirea, Jean Al. Steriadi, Gh. Petraşcu şi A. Verona. Încă din anul 1928 expune la Salonul Oficial, apoi are mai multe expoziţii personale în Bucureşti, la Ateneul Român, Sala „Ileana”, Sala „Universul”, la Belgrad şi Zagreb; participă constant la expoziţiile Societăţii „Tinerimea Artistică”, Anuala de Stat şi la Bacău. Pictorul Nicu Enea a cultivat boema bucureşteană din perioada interbelică, a avut mult succes la public, iar Casa Regală a României l-a susţinut financiar şi i-a comandat multe lucrări, apreciindu-i talentul.
A primit multe premii şi i s-au organizat expoziţii retrospective la Bacău, Bucureşti, Iaşi, Suceava, Constanţa, Galaţi şi Oradea.
Concurs „Nestemate populare pe plaiuri nemţene… Valerica Patrichi”
Până pe data de 30 aprilie, elevii şi cadrele didactice din judeţul Neamţ se pot înscrie la cea de-a cincea ediţie a îndrăgitului Festival – Concurs de Muzică Populară „Nestemate populare pe plaiuri nemţene… Valerica Patrichi”. Manifestarea se va desfăşura pe data de 14 mai, la Căminul Cultural Borleşti, în organizarea Şcolii Gimnaziale „Ioan Grigore Teodorescu” Ruseni. Evenimentul se adresează preşcolarilor, elevilor şi cadrelor didactice din învăţământul preşcolar, primar şi gimnazial din judeţele Moldovei, având drept scop conservarea şi perpetuarea valorilor tradiţionale ale poporului român, dezvoltarea relaţiilor sociale între concurenţi şi a schimburilor de experienţă între cadrele didactice.
Festivalul reprezintă şi un prilej de a aduce un omagiu interpretei de muzică populară Valerica Patrichi, fostă solistă a ansamblului Cernegura din Piatra Neamţ, născută în satul Ruseni, comuna Borleşti.
Festivalul Concurs Cultural – Artistic „Nestemate populare pe plaiuri nemţene… Valerica Patrichi” a fost inclus în Calendarul activităţilor educative regionale şi interjudeţene 2017, al Ministerului Educaţiei Naţionale.
Anul trecut, concursul a reunit 405 elevi şi 46 cadre didactice reprezentând şcolile din Suceava, Iaşi, Bacău, Harghita şi Neamţ.
Nicolae Tonitza, „pictorul tristeţilor luxuriant colorate”
S-au împlinit, în luna februarie, 77 de ani de la moartea lui Nicolae Tonitza (n. 13 aprilie 1886, Bârlad – d. 26 februarie 1940, Bucureşti), supranumit „pictorul tristeţilor luxuriant colorate”.
De numele celebrului artist se leagă şi judeţul Neamţ, respectiv Mănăstirea Durău, ai căror pereţi interiori au fost pictaţi, în perioada 1936 – 1937, de Nicolae Tonitza şi de studenţii săi de la Academia de Arte Frumoase din Iaşi (printre care se număra şi Corneliu Baba), lucrările desfăşurându-se pe cheltuiala doctorului Paul Gotcu şi a altor credincioşi creştini.
Tonitza şi discipolii săi au realizat o lucrare unică în ţară, prin tehnică şi valoare artistică. Preluând din vechea frescă a ctitoriilor moldave mişcarea şi registrele de exprimare, artistul a înlocuit hieratismul atitudinilor şi somptuozitatea vestimentară bizantină cu gesturile calme şi straiele aspre ale păstorilor de pe Ceahlău, umanizând personajele, imprimându-le şi ceva din specificul popular românesc. În scena Naşterii Mântuitorului, Pruncul Iisus are ochii de copil specifici picturii lui Tonitza, în timp ce păstorii sunt înfăţişaţi în costumele populare ale ţăranilor moldoveni.
„Cred că e unul dintre cele mai frumoase monumente ale generaţiei noastre, meritul nu e al meu, ci al studenţilor mei”, notează Tonitza.
Lansare de carte şi omagierea scriitorului Har. Mihăilescu
Sala „Cupola” a Bibliotecii Judeţene „G. T. Kirileanu” a găzduit, pe data de 9 martie, un eveniment dedicat memoriei cărturarului nemţean Har. Mihăilescu. Spirit al locului, cel care şi-a pus amprenta pe devenirea multor generaţii de elevi, la rândul său discipol al unor personalităţi marcante ale literaturii din perioada tinereţii sale, Har. Mihăilescu rămâne, înainte de toate, poet.
Cartea lansată la Biblioteca Judeţeană, apărută graţie preocupării lui Virgil Mihăilescu Bârliba – fiul autorului, reuneşte o selecţie din poeziile lui Har. Mihăilescu, publicate de-a lungul timpului, fie în volum, fie în reviste şi îşi propune, prin facsimilele şi reproducerile fotografice, să fie oglinda vieţii unui adevărat cărturar.
„E o recuperare necesară, Har. Mihăilescu fiind unul dintre puţinii scriitori din Neamţ afirmaţi în perioada interbelică şi care a fost menţionat în Istoria lui George Călinescu. L-am cunoscut prin anii ’80, era un om de o cultură clasică temeinică, iar poezia lui este de o frumuseţe aparte, scrisă cu mare har. În perioada comunistă Har. Mihăilescu a fost pus la index, s-a adaptat greu, ca orice intelectual adevărat”, a spus Adrian Alui Gheorghe, moderatorul evenimentului.
Despre volumul „Versuri”, apărut la Editura Demiurg din Iaşi, în anul 2016, au vorbit, în seara lansării, Virgil Mihăilescu Bârliba, Emil Nicolae, Constantin Tomşa şi Dan Iacob.
Irina NASTASIU