A III-a ediţie a taberei pentru copii „Dacii liberi”
În perioada 17 – 23 august, parohia Corni a găzduit cea de-a treia ediţie a taberei gratuite pentru copii, „Dacii liberi”.
Sub sloganul „Toţi pentru unul, unul pentru toţi întru Hristos!”, tabăra a reunit peste 46 de participanţi, cu vârste cuprinse între 5 şi 18 ani, majoritatea din localitatea Corni – comuna Bodeşti, dar şi din câteva sate învecinate. Copiii au fost împărţiţi în trei categorii, după vârsta lor: burii (cei mici) carpii (cei mijlocii) şi geţii (cei mari), după numele celor trei triburi dacice.
Îndrumaţi de nouă voluntari, studenţi la Teologie, Medicină şi Politehnică, copiii au asistat la o serie de ateliere inedite: atelierul „Întreabă preotul”, atelierul de art-terapie, atelierul de creaţie, ateliere de muzică şi dansuri şi un atelier de teatru.
Copiii au participat şi la concursul taberei, „Daciada”, care a avut 6 probe sportive, de perspicacitate şi inteligenţă, având drept scop închegarea echipei şi întărirea sentimentelor de întrajutorare şi prietenie.
Între obiectivele taberei s-au numărat socializarea, educarea copiilor şi, în special, descoperirea experienţei prieteniei reale, în locul celei virtuale de pe reţelele de socializare.
A fost inaugurată casa-muzeu „Grigore Vieru”
Casa-muzeu „Grigore Vieru” a fost inaugurată, pe 31 august, de Ziua Limbii Române, în satul de baştină al poetului, Pererâta. Evenimentul a reunit membrii familiei poetului, oficiali, reprezentanţi ai autorităţilor publice locale, scriitori, actori, prieteni şi colegi ai poetului, consăteni şi admiratori ai creaţiei maestrului.
În curtea Casei-muzeu a fost dezvelit bustul poetului, pentru publicul larg fiind deschisă şi o expoziţie a creaţiei lui Grigore Vieru, ce conţine volume cu poezii editate pe parcursul anilor, manuscrise, fotografii, volume de traduceri şi critică literară.
Pe data de 14 februarie s-au împlinit 80 de ani de la naşterea lui Grigore Vieru, poetul „podului de cuvinte”, cel care a cântat toată viaţa lui dragostea de ţară, de limba română şi a visat la unirea între fraţi. Pe 16 ianuarie 2009, poetul a suferit un grav accident de circulaţie şi a fost internat la Spitalul de Urgenţă din Chişinău unde a încetat din viaţă pe data de 18 ianuarie.
„Marea poezie românească am descoperit-o nu la şcoală, pentru că ea era interzisă, ci din proverbele noastre care nu puteau fi interzise, din cântecele noastre populare pe care le auzeam pe la şezătorile la care mergeam cu soră-mea, din ghicitorile noastre… Basarabia e un copil cu inima în afara pieptului. Inima Basarabiei trebuie pusă la locul ei. Locul ei este limba română, istoria românilor, credinţa strămoşească.” (Grigore Vieru)
Ziua Sfântului Mitropolit Varlaam
Pomenit în fiecare an, pe data de 30 august, Sfântul Mitropolit Varlaam a păstorit Mitropolia Moldovei între anii 1632-1653, în timpul domnitorilor Alexandru Iliaş, Miron Barnovschi, Moise Movilă şi Vasile Lupu, fiind considerat părintele limbii române literare. Numele de mirean al Sfântului Varlaam a fost Vasile Moţoc, acesta provenind dintr-o familie de răzeşi din Borceşti, judeţul Neamţ. Încă din tinereţe a iubit viaţa monahală, învăţând carte la Schitul Zosima de pe valea pârâului Secu unde va aprofunda slavona, latina şi greaca.
În anul 1602 intră în obştea mănăstirii Secu, fiind călugărit cu numele de Varlaam. Se ocupă cu studiul cărţilor religioase, iar în anul 1618 traduce „Scara” Sfântului Ioan Scărarul. În 1632 a fost ales mitropolit al Moldovei. Cu sprijinul domnitorului Vasile Lupu şi al Sfântului Mitropolit Petru Movilă al Kievului, Mitropolitul Varlaam reuşeşte să înfiinţeze prima tipografie românească din Moldova, în anul 1640. Pentru a întări credinţa ortodoxă, întemeiază la Iaşi, prima şcoala de grad înalt din Moldova, după modelul Academiei Duhovniceşti de la Kiev şi zideşte biserica Mănăstirii „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi, ctitoria cea mai cunoscută a Domnitorului Vasile Lupu. În 1641, Sfântul Varlaam a adus în această biserică moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva, dăruite domnitorului Vasile Lupu de Patriarhia Ecumenică de Constantinopol.
Cea mai de seamă lucrare literară a Mitropolitului Varlaam este „Cazania” sau „Carte românească de învăţătură”, prima carte românească tipărită în Moldova, una dintre scrierile cele mai importante din istoria vechii culturi româneşti.
Start în concursul Foto(etno)grafia
Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ organizează cea de-a treia ediţie a Concursului judeţean de fotografie FOTO(ETNO)GRAFIA. Competiţia se adresează fotografilor amatori sau profesionişti, deţinători de material fotografic în domeniul etnografiei din judeţul Neamţ, şi îşi propune atât scoaterea la lumină a documentelor vizuale păstrate în colecţii particulare, cât şi stimularea fotografierii satului viu, contemporan, surprins în elementele care îl definesc.
Concursul se desfăşoară pe două secţiuni: „Satul de altădată”, secţiune consacrată arhitecturii tradiţionale (locuinţe, lăcaşuri de cult, şcoli etc., inclusiv elemente de detaliu ale arhitecturii tradiţionale) şi „Tradiţii” (incluzând obiceiuri, costum popular, meşteşuguri, ocupaţii, industrie sătească, mijloace de transport tradiţionale, aspecte reprezentative din existenţa comunităţilor rurale, inclusiv cea a minorităţilor).
În concurs sunt acceptate fotografii alb/negru şi color, fotografii de autor/fotografii din colecţii particulare.
Data limită până la care se vor primi lucrările (str. Ştefan cel Mare, nr. 3A, Piatra-Neamţ, 610101), decernarea premiilor, locaţia şi ora exactă a acestora vor fi anunţate până la data de 15 octombrie 2015.
Tabiet nemţean cu samovare şi brichete vechi
O expoziţie inedită de samovare şi brichete vechi a fost inaugurată joi, 10 septembrie, la Muzeul de Istorie şi Arheologie. Expoziţia „Tabiet nemţean” cuprinde piese din colecţiile George Gabriel Chendea (samovare) şi Constantin Horghidan (brichete vintage şi trench art).
„Este vorba de un număr de peste 50 de samovare aparţinând unor ateliere celebre din Rusia (regiunea Tula) încadrate cronologic între prima jumătate a secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX. Amintim câteva ateliere foarte cunoscute: Voronţov, Gudkov, Vanukin, Rudakov, Morozov, Şemarin sau Bataşev, de la care provin cele mai multe piese. Expoziţia mai cuprinde, la secţiunea de brichete vintage şi trench art, peste 350 de piese”, spun reprezentanţii Complexului Muzeal Judeţean Neamţ, organizatori ai evenimentului, alături de Fundaţia „C. M. Imago”.
Conform expertului Nicholas J. Saunders, trench art este orice obiect realizat de soldaţi, prizonieri de război şi civili din materiale rezultate ca urmare a războiului. Cea mai mare parte a ceea ce numim convenţional „trench art” sunt obiecte realizate în intervalul 1919-1939, când vizitarea câmpurilor de luptă pentru a vedea unde au luptat şi au murit cei dragi era o tendinţă extrem de populară la nivelul societăţii. (I. N.)