Să facem din Putna Ierusalim
al neamului românesc
şi din mormântul lui Ştefan
altar al conştiinţei naţionale.
Mihai EMINESCU
„Serbarea de la Putna – 150. Continuitatea unui ideal” a fost genericul sub care, între 14-17 august 2021, la Mănăstirea Putna, au fost organizate manifestări dedicate aniversării Primei Serbări a Românilor de Pretutindeni şi Primului Congres al Studenţilor Români de Pretutindeni, care au avut loc aici, în 15-16 August 1871.
Atunci, serbarea a fost prilejuită de împlinirea a patru secole de la sfinţirea Mănăstirii Putna, al cărei ctitor, Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, era considerat „simbolul cel mai înalt al simţămintelor patriotice şi naţionale” ale tuturor românilor şi a adunat mii de români din toate provinciile noastre istorice, organizatorii evenimentului fiind studenţi şi tineri români, în frunte cu Mihai Eminescu, Ioan Slavici şi Nicolae Teclu. (N. R. – Revista Apostolul a relatat pe larg evenimentul în ediţia precedentă – nr 241/iulie-august a. c.)
Astăzi, un comitet alcătuit din reprezentanţi ai asociaţiilor tinerimii române din ţară şi din diaspora a pus sub autoritatea culturală şi spirituală a Academiei Române şi a Bisericii, „Serbarea de la Putna – 150”, iniţiativă care şi-a propus să fie un moment decisiv în afirmarea şi consolidarea unităţii românilor de pretutindeni, în întărirea legăturilor noastre frăţeşti, a comuniunii de iubire, spre binele comun al poporului român.
Programul manifestării a oferit în fiecare clipă un moment de meditaţie şi de puternică încărcătură spirituală: vizitarea expoziţiei „Serbarea de la Putna. Continuitatea unui ideal”, acordarea de distincţii şi premierea câştigătorilor concursurilor Serbării 2021, susţinerea discursului câştigător la Concursul de discursuri studenţeşti, Simpozionul „Eminescu şi Putna”, Congresul studenţesc aniversar: Dialog despre identitate şi idealuri cu studenţii al acad. Ioan Aurel Pop, Preşedintele Academiei Române, semnarea Declaraţiei finale a Congresului studenţesc.
A fost prezentat un Mesaj al Patriarhiei Române şi au avut loc Sfinţirea Candelei dăruite de studenţi şi depunerea ei pe mormântul Sfântului Ştefan cel Mare, Slujba Privegherii, Sfânta Liturghie Arhierească, Slujba Parastasului pentru ctitorii Mănăstirii Putna, a organizatorilor şi participanţilor la Serbarea de Putna 1871, marcarea momentului aniversar, prin figurarea cu torţe a numărului 150 pe Dealul Crucii.
Iar Ioan-Aurel Pop şi-a încheiat discursul de la Serbarea Putna 150 cu un mesaj vibrant: „Astăzi, la 150 de ani de atunci, se cuvine să ne înclinăm în faţa memoriei acelor făurari de ţară. Ar trebui să ne înălţăm şi să le urmăm exemplul. Într-o societate secularizată, dezorientată, cum e societatea europeană de azi, în care toate marile valori ale omenirii sunt puse sub semnul întrebării, noi ar trebui să ne vedem cu smerenie de rânduiala noastră. Să luăm exemplul marilor cărturari de la Putna, de la Vasile Alecsandri la Mihai Eminescu.
Pentru mulţi români de astăzi, ca şi pentru cei de la 1871, Patria este limba română. Dar pentru noi, în general, ca oameni, patria noastră trebuie să fie credinţa noastră. Credinţa aceasta în care ne-am născut şi fără de care n-am fi. Şi astăzi, mai mult ca oricând, Biserica este egală cu lumea. Iar Biserica noastră este egală cu naţiunea română. Haideţi să luăm tradiţiile şi istoria, ca să ne fie un imbold pentru prezent şi viitor. Să ne închinăm cu smerenie, aşa cum au făcut şi cei care au construit această ţară, să ne preţuim limba şi să ne păstrăm cu demnitate locul în Europa. Aşa să ne ajute Dumnezeu!”
Mircea ZAHARIA