Rememorări nemţene – martie 2017

 

* 1/1837, n. Ion Creangă, la Humuleşti (d. 31. 12. 1889, Iaşi). Deşi controversată, data naşterii, conform Dgl., precum şi conf. Constantin Parascan, „Ion Creangă. „Măştile ino­cenţei”, pref. Zoe Dumitrescu-Buşulenga, postf. Liviu Leonte, 2000.

* 1/1931 – n. Elisabeta Bostan, la Buhuşi, Neamţ, scenarist şi regizor de film, profesor universitar. A absolvit Liceul de Fete din Piatra-Neamţ (azi, Colegiul Naţional „Calistrat Hogaş”, apoi Institutul de Teatru. A semnat scenariul („Tinereţe fără bătrâneţe”, „Veronica se întoarce”, „Saltimbancii”, „Campioana”), regia la multe filme inspirate din universul copilăriei şi nu numai: „Culegere de dansuri româneşti”, „Trei jocuri româneşti”, „Dansul «Cloşca cu puii de aur»“, „Cloşca cu pui”, „Hora”, „Pustiul”, „Năică şi peştişorul”, „Amintiri din copilărie”, „Pupăza din tei”, „Năică şi barza”, „Năică şi veveriţa”, „Năică pleacă la Bucureşti”, „Veronica”, „Mama”, „Fram”, „Promisiuni”, „Zâmbet de soare”, „Desene pe asfalt”, „Telefonul”, „Iza-Bella” ş. a., fiind distinsă cu numeroase premii în ţară şi peste hotare. Printre iniţiatorii Festivalului de Film pentru Copii „Punguţa cu doi bani”, Piatra-Neamţ (1980).

* 7/1879 – n. Simion Teodorescu Kirileanu, la Holda, Broşteni, Neamţ (d. 17. 04. 1926, Holda), învăţător şi folclorist consultat de Academia Română. A absolvit Şcoala Normală „Vasile Lupu”, Iaşi (1898), devenind învăţător la Orfelinatul Agricol „Prinţul Ferdinand” din Zorleni, Tutova (1898-1906); institutor la Bălţi, Basarabia (1918-1919). Debut în „Şezătoarea” (1898) şi a participat, alături de Artur Gorovei, Mihail Sadoveanu, Nicolae Stoleriu, la înfiinţarea publicaţiilor: „Răvaşul poporului”, „Vestitorul satelor”, apoi, alături de Petre Gheorghiasa şi Nicolae Stoleriu, la „Calendarul sătenilor”. Colaborări: „Albina”; „Almanahul învăţătorilor”; „Făt-Frumos”, „Gazeta săteanului”; „Glasul Bucovinei”; „Ion Creangă”; „Lamura”; „Neamul românesc”. Volume: „Poveştile poporale de cuprins moral”; „Păcală. Întâmplări din viaţa sa”, „Ştefan Vodă cel Mare şi Sfânt. Istorisiri şi cântece populare”, „Amintiri ale poporului despre Ştefan cel Mare”, „Poveşti poporale cu cuprins moral”; „Din viaţa Regelui Carol I şi a Reginei Elisabeta”; „Comoara sufletului, cântece poporale cuprinzând colinzi, urături”; „Povestiri basarabene”; „Proverbe agricole”; „Nu mai duce atâta dor”.

* 8/1907 – n. Gheorghe I. Ungureanu, la Schit, Ceahlău, Neamţ (d. 29. 12. 1975, Iaşi), istoric, publicist, a absolvit Facultatea de Drept din Iaşi (1929), apoi, până la pensionare (1969) a lucrat la Arhivele Statului, Filiala Iaşi (de la practicant la director). Debut în Revista „Ion Neculce” (1929), colaborări cu articole, studii şi lucrări ştiinţifice. Deosebit de importante sunt contribuţiile sale în stabilirea unor repere biografice referitoare la Mihai Eminescu şi Ion Creangă. La acestea, se adaugă alte documente puse în valoare de el, cu referiri la Gheorghe Asachi, Gheorghe Sion şi Damaschin T. Bojincă. Cărţi: „Din viaţa lui Ion Creangă”, „Jurisconsultul Damaschin I. Bojincă…”, „Justiţia în Moldova (1741-1832)”, „Învăţământul juridic în Academia Mihăileană”, „Istoria avocaturii în Moldova”, „Documente privitoare la anul revoluţionar 1848 în Moldova”, „Documente literare” ş. a.

* 9/1936 – n. Coralia-Letiţia Bunghez, la Bâra, Neamţ, profesoară, publicistă. După efectuarea studiilor: generale şi liceale la Roman şi Iaşi (1943-1954), a urmat cursurile Facultăţii de Filologie-Istorie-Filozofie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (1954-1958). A predat la Şcoala Generală din Stăniţa şi la Şcoala Medie Săbăoani, Judeţul Neamţ, la licee din Bacău şi din Piatra-Neamţ. A debutat editorial, în 2003, cu lucrarea monografică „Colegiul Naţional «Petru Rareş» – File de istorie (1969-1999)”, urmată de „Pasiune şi culoare – Convorbiri cu Iulia Hălăucescu” şi „Muzeul de Artă «Iulia Hălăucescu»“.

* 11/1942 – n. Constantin Amihăesei, la Vânători-Neamţ, matematician, profesor universitar doctor în matematică (1974). A absolvit şcoala primară în satul natal, Liceul „Ştefan cel Mare” din Târgu-Neamţ şi Facultatea de Matematică­ a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (1965), fiind oprit să lucreze la această facultate. Cărţi: „Culegere de probleme de topologie”; „Topologie generală”; „Curs de cercetare operaţională” ş. a.

* 11/1957 – n. Carmen Albu-Diaconu, la Piatra-Neamţ, pictor, grafician, absolventă a Institutului de Artă Plastică „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti (1987). Membră a U. A. P. A debutat într-o expoziţie a Filialei Neamţ a U. A. P. (1982). Participări la numeroase expoziţii personale, de grup şi colective din Piatra-Neamţ şi din ţară (Sala Dalles, 1988). Expoziţii reprezentative: Casa Prieteniei Româno-Franceze (1994), Galeriile „Lascăr Vorel” (1995) ş. a. Lucrări în colecţii din Paris, Berlin, Roma.

* 14/1937 – n. Gheorghe Apostu, la Bozienii de Sus, Neamţ (d. 2009, la Cluj), artist plastic. Şcoala Primară în satul natal, Liceul „Roman-Vodă” din Roman, Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu” Cluj (1962), cadru universitar la Academia de Arte Vizuale din Cluj (1962-1977). Prezent în expoziţii judeţene, republicane şi de grup peste hotare (Italia, Polonia, Grecia, Ungaria, Germania, Anglia, Japonia, Elveţia, U. R. S. S., Cehoslovacia, China, Egipt, Libia, Algeria). Premiul I la expoziţia Cenaclului Tineretului, Cluj (1972), Premiul I la cel de al IV-lea Trofeu Internaţional Humana Ars Roma 1975. I se acordă o bursă de studii în Italia (1974-1975). A pictat iconostasul de la paraclisul Mănăstirii Rohia – Maramureş şi icoane pentru Biserica Mănăstirii Poşaga, Alba (1985).

* 14/1907 – n. Mihai David-Ghindăoani, la Ghindăoani, Neamţ (d. 17. 03. 1999, Ghindăoani), învăţător, cărturar. A absolvit Şcoala Normală de Băieţi din Piatra-Neamţ. Colaborări: „Apostolul”, „Graiul dăscălimii” din Sighişoara şi la alte reviste din Iaşi şi Bucureşti. Scrie: comedia „Fluierul fermecat”, Editura „Gheorghe Asachi” Piatra-Neamţ, schiţa „Compania sanitară”, cu pseudonimul Mihai Ghindă, în „Însemnări ieşene” cu titlul „Activitate extraşcolară”. Cărţi: „Aventurile lui Singurel”, „Mândră Basarabie, dulce Bucovina”, „Crâncenul veac XX şi ororile sale”. S-a preocupat de publicarea manuscrisului ţăranului autodidact Toader I. Ştefan (n. 1852), „Memoriul meu” (1974 şi 1989). A lăsat în manuscris o lucrare monografică, „Viaţa filozofului Vasile Conta”.

* 18/1947, n. Emil Nicolae (pseud. Emanuel Nadler), la Bacău, scriitor, publicist, specialist în probleme de patrimoniu cultural, ziarist, critic de artă, membru al U. S. A absolvit Liceul „Calistrat Hogaş” din Piatra-Neamţ, Facultatea de Filologie din Iaşi. Stabilit la Piatra-Neamţ în 1950. Debut publicistic în „Ceahlăul” (1968), editorial: „Cerul în apă” (1970). Colaborări, cu versuri, studii, cronici literare, eseuri, recenzii şi traduceri, la numeroase publicaţii din ţară şi străinătate. Scrieri: „Poetul adormit în dragoste”, „Rostirea unui fluture-n lumină”, „Studii / Confesiuni / Capricii”, „Psihodrom”, „Femeia şi femela”, trilogia „Omul de hârtie”, „Mortul perfect” şi „Paranoima”. „Victor Brauner – la izvoarele operei”, „Patimile după Victor Brauner”, „Cearcăn – poeme”, „Poezia nu e decât slăbiciunea artei. Grafica şi o copertă de Dinu Huminiuc”, „Autres caprices”, grafică, Dumitru D. Bostan.

* 24/1938, n. Mihai Agape, la Sălăgeni-Grozeşti, Iaşi, artist plastic, prozator. Studii: Şcoala Medie Tehnică de Energie Electrică Iaşi, Şcoala Populară de Artă, Facultatea de Arte Plastice, Iaşi; debutează cu o expoziţie la Casa Universitarilor (1969). Se transferă la Piatra-Neamţ, deschide prima expoziţie personală la Casa de Cultură (1970), participă la toate expoziţiile organizate de Filiala U. A. P. Predă dese­nul la şcolile din Zăneşti, la Casa Pionierilor din Piatra-Neamţ, arta fotografică, la Şcoala Populară de Artă. A fost director al Clubului Copiilor (1990-1994). Este membru U. A. P. (2001). Debut în literatură cu un volum de proză (2012). Numeroase expoziţii în Piatra-Neamţ şi în ţară. Participă la taberele de creaţie organizate în Judeţul Neamţ şi la expoziţiile şi saloanele de artă fotografică naţionale şi internaţionale. Premii la: Expoziţia Interjudeţeană Botoşani (1975) şi la Bienala „Lascăr Vorel” (1999).

* 25/1925, n. Gheorghe A. M. Ciobanu, la Roman, profesor, scriitor, autor a numeroase studii, eseuri şi cronici muzicale, literare şi de artă, monografii. A absolvit Liceul „Roman-Vodă” şi Facultatea de Drept (1949) şi a predat în învăţământ până în 2002. A început pe la 10-11 ani să scrie versuri, pe la 14-15 ani să scrie proză. Preocupat de „Problema biologică pe Marte” (un mic studiu, la 17 ani), a elaborat planuri pentru lucrări ştiinţifice: „Noţiuni de astrofilosofie”, „Structura funda­- mentală a Universului” ş. a. A publicând peste 1000 de eseuri în reviste de cultură, eseuri adunate ulterior în volum.). Cărţi: „Monografia Liceului «Roman-Vod㻓, „Locul şi spiritul – Valori artistice din Roman”, „Irimescu, între statornicie şi zbor”, „Scrieri”, I-V, „Primii fiori (scrieri din adolescenţă)”, „Mileniul Trei pe portativ”, „Normativul juridic”, „«Mioriţa» – mit triadic”, „Modelarea”, „Portrete printre rame”, „Mecena, medic, misionar, Teodorescu”.

* 27/1950, n. Gheorghe Simon, la Agapia, profesor, a absolvit Liceul „Ştefan cel Mare” din Târgu-Neamţ, apoi Facultatea de Litere din Iaşi (1975), fiind numit profesor de limba franceză la Şcoala „Nicolae Grigorescu” din Agapia, unde este şi în prezent. A fost unul dintre membrii fondatori şi redactor-şef adjunct ai Revistei „Opinia studenţească” (1974-1975). Debut cu poezie în Ziarul „Ceahlăul” (1969), editorial, cu „Fulgere captive”, poeme (1984). Pentru eseu, a fost apreciat cu premii ale revistelor „Luceafărul”, „Ateneu”, „Tribuna”, „Antiteze”. Membru al U. S. din România şi membru al Asociaţiei Europene „François Mauriac”, la colocviile căreia participă. Cărţi: „La quête sans conquête”, eseu, Franţa, 1994; „Viaţa după Iisus”, „James Joyce, une lecture roumaine”, 1996; „Duminica absenţelor”, „Ardere de tot”, „Sylvie Germain ou la trenscendance du silence”, Franţa, 2012, „Amin Agapia”, „Fractalia”.

* 28/1933 – n. Gheorghe Amaicei, pe Valea Cracăului, profesor, preşedinte al Asociaţiei Învăţătorilor din Judeţul Neamţ (1995-2013). Absolvent al Şcolii Normale de Băieţi „Gheorghe Asachi” din Piatra-Neamţ, al Facultăţii de Matematică din Iaşi. Cariera didactică, la Şcoala Medie Bicaz şi Şcoala Nr. 3, Piatra-Neamţ, i-a fost încununată de succese profesionale: grade didactice (II şi I), titlul de profesor evidenţiat, preşedinte al Comisiei Judeţene pentru Organizarea Olimpiadelor Şcolare. A lucrat ca metodist la Casa Corpului Didactic, colaborator al revistelor „Gazeta matematică”, „Preocupări didactice”, „Cărţi matematice”, „Apostolul”. Alături de dr. Gheorghe Iacomi, a înfiinţat Asociaţia „Prietenii Ceahlăului” (1980). După 1989, împreună cu alţi învăţători, a căutat prin arhive, a adunat acte, a întocmit dosare şi a reînviat Asociaţia Învăţătorilor din Judeţul Neamţ şi, odată cu ea şi prin ea, au redobândit cele două imobile ale dascălilor din Piatra-Neamţ.

* 30/1942 – n. Eugen Tureschi, la Roman (d. 8. 12. 1988, la Piatra-Neamţ), profesor, ziarist, eseist, absolvent al Liceului „Roman-Vodă” din Roman şi al Facultăţii de Filozofie (secţia ziaristică) a Universităţii din Bucureşti (1966). Ziarist la „Steagul Roşu” (Bacău) şi „Ceahlăul” (Piatra-Neamţ). A colaborat la: „Ateneu”, „Cronica”, „Luceafărul”, „România literară”, „Flacăra” ş. a.

* 31/1939 – n. Nicolae Căruceru, la Rugineşti, Vrancea, poet şi prozator, cursuri liceale la Focşani (1952-1955), a lucrat la Sfatul Popular al Raionului Adjud, a activat la Casa Raională de Cultură, a fost corespondent la Ziarul „Steagul Roşu” din Bacău şi crainic la Centrul de Radioficare din oraş. Ca absolvent al Facultăţii de Finanţe, Credit şi Contabilitate din Bucureşti (1960-1965), a lucrat: la Direcţia de Control şi Revizie a Ministerului de Finanţe pentru Regiunea Bacău, din 1967, instructor economic la Comitetului Judeţean Neamţ al P. C. R., inspector principal, inspector-şef, director la I. T. F. S. Neamţ, director al Direcţiei de Control Financiar Neamţ, al Curţii de Conturi, până în 2001. A debutat cu poezie („Steagul Roşu”, 1957). Volume: „Recurs la bună-cuviinţă”; „Indecenţe”; „Histrionice”; „Parodii fără adresă”; „Picuri din vârful peniţei” ş. a.

 

Constantin TOMŞA