La sfârşitul lunii septembrie, a fost lansată în mediul on-line petiţia „Memorandumul de la Neamţ – apel deschis pentru istorie”, document menit să genereze soluţii la criza de identitate naţională.
Petiţia a fost redactată în cadrul Conferinţei Internaţionale „Istoria românilor şi criza identităţii naţionale”, care s-a desfăşurat în perioada 10 – 12 septembrie, la Târgu Neamţ, eveniment organizat de Asociaţia Profesorilor de Istorie din Neamţ, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ, Asociaţia Învăţătorilor din Judeţul Neamţ şi Complexul Muzeal Judeţean Neamţ.
Având drept scop sensibilizarea tuturor factorilor de decizie, la nivel naţional şi internaţional, cu privire la educaţia tinerilor prin şi pentru istorie şi identitate naţională, documentul a fost realizat de către personalităţi ale mediului academic, universitar, preuniversitar, nonguvernamental şi guvernamental, din cadrul asociaţiilor profesionale ale profesorilor de istorie din România şi Republica Moldova, fiind transmis către forurile de conducere de la nivel naţional, respectiv către preşedintele României, prim-ministrul României şi către Parlamentul României.
„Începând cu anul 2000, cu precădere, în România, ieşită deloc uşor din perioada comunistă, se manifestă o criză profundă de identitate naţională, care se repercutează asupra sistemului de valori, la care tinerii se raportează. Această criză are drept consecinţă negativă lipsa de implicare a tinerilor în viaţa societăţii, absenţa responsabilizării sociale şi pericolul deznaţionalizării, cauzat de defăimarea statului român. Sistemul educaţional românesc este afectat de o criză sistemică, marcată, între altele, şi de marginalizarea permanentă a istoriei ca disciplină de studiu în şcoală, ce a devenit o permanenţă a ultimului sfert de veac”, se arată în textul petiţiei.
Soluţii pentru ieşirea din criză
Între solicitările transmise de către iniţiatorii petiţiei, se numără: redarea rolului şi locului cuvenit istoriei ca disciplină de studiu în şcoală; prevederea în planurile de învăţământ la toate clasele, indiferent de profil şi filieră, a două-trei ore de istorie; introducerea istoriei ca probă obligatorie la examenul de bacalaureat la toate profilele şi filierele de la nivel liceal; refacerea curriculei de istorie, respectându-se principiului cronologiei istorice, cu referiri la valori şi simboluri perene româneşti, la rolul Bisericii în istoria naţională şi la principalele etape ale culturii româneşti etc.
Iată şi câteva din comentariile semnatarilor petiţiei:
„Sunt profesor de istorie. Ne trebuie cât mai multe ore de istorie ca să ne cunoaştem trecutul şi să ne apreciem valorile, să cultivăm sentimentele naţionale”.
„Sunt elev în clasa a XII-a la profil real şi nu sunt de acord cu partea care precizează că istoria ar trebui să fie materie obligatorie de bacalaureat. Ca să dau un exemplu, până şi literatura este prea dificilă la profilul nostru şi de multe ori învăţăm degeaba lucruri care nu ne vor fi de folos mai departe. Unde mai pui şi atitudinea profesorilor: dacă ei recită totul ca pe o poezie ca şi cum s-ar fi trezit de 5 minute, atunci e clar că elevii nu vor fi atenţi. Pe mine a început să mă pasioneze istoria de vreo 2 ani şi tot ceea ce ştiu sunt informaţii luate de pe internet, deoarece nu am avut ocazia să am un profesor care să facă orele de istorie. Până când programa nu va fi restructurată astfel încât să atragă atenţia elevilor şi să-i înveţe mai mult despre istoria noastră ca neam şi cum a ajuns România în situaţia din prezent, suplimentarea orelor de istorie nu va face decât să scadă şi mai mult interesul elevilor faţă de această materie”.
„Sunt profesor de istorie şi consider că suntem într-un moment social, educaţional, politic în care avem nevoie de cunoaşterea istoriei naţionale şi nu numai… Este foarte important să ne recâştigăm nu numai demnitatea profesională, dar şi pe cea naţională”.
Irina NASTASIU