Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu” Neamţ în parteneriat cu Radio România Chişinău, prin jurnalista Ina Guţu, au organizat vineri, 16 februarie 2018, o nouă dezbatere în cadrul programului „România Centenară” şi al proiectului cultural „Maluri de Prut – Basarabia necunoscută”, sub genericul „Mişcarea de Eliberare Naţională în Basarabia – istoria zbuciumată a revenirii la valorile strămoşeşti în stânga Prutului”. Evenimentul a reluat şi evocarea personalităţii lui Grigore Vieru având în vedere că, pe 14 februarie 2018 s-au împlinit 83 de ani de la naşterea poetului. Vieru a fost primul scriitor basarabean care a trecut Prutul sub regimul sovietic şi primul scriitor din stânga Prutului care a fost editat în perioada sovietică în România. Invitaţii speciali ai bibliotecii nemţene pentru această manifestare culturală au fost Nicolae Negru şi regizoarea Leontina Vatamanu.
Nicolae Negru, scriitor şi analist politic, este membru al Uniunii Jurnaliştilor din Republica Moldova, al Uniunii Scriitorilor din Moldova şi al Uniunii Scriitorilor din România. A activat în cadrul Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI) în calitate de redactor-şef al buletinului analitic „Mass-media în Republica Moldova”. A colaborat cu Studioul Moldova-Film, revistele „Nistru-Basarabia”, „Literatura şi Arta” şi „Columna”. A fost membru al Comitetului Executiv al Frontului Popular, mişcarea politică din Republica Socialistă Sovietică Moldovenească, precum şi din nou creata Republica Moldova, care a pregătit Mişcarea de Eliberare Naţională la sfârşitul anilor ’80.
Leontina Vatamanu este fiica cea mai mică a regretatului poet, savant şi om politic Ion Vatamanu. Este absolventă a Facultăţii de Scenaristică şi Critică de Film a Academiei de Teatru şi Film din Bucureşti (1995). Împreună cu soţul ei, producătorul Virgiliu Mărgineanu sunt fondatorii singurului festival internaţional de documentare din Republica Moldova, denumit „Cronograf” ajuns acum la cea de-a 14-a ediţie. Leontina Vatamanu este şi autoarea a peste 15 documentare cu tematică patriotică, multe dintre ele premiate la festivaluri internaţionale.
După cuvântul de deschidere al doamnei director-manager Mihaela Mereuţă, a urmat evocarea vibrantă a domnului Nicolae Negru despre încrâncenarea cu care basarabenii au luptat pentru valorile strămoşeşti şi mai ales pentru ca limba vorbită de ei să fie numită română, nu moldovenească. Mişcarea de Eliberare Naţională din Basarabia a fost o surpriză foarte neplăcută pentru autorităţile sovietice care sperau că lucrurile au fost puse pe făgaşul favorabil lor. Liderii acestei mişcări au fost scriitorii, pentru că ei erau fruntea ţării, erau foarte populari în rândul naţiunii şi aveau publicaţii în tiraje mari.
Rememorând faptele legate de participarea la aceleaşi evenimente, Leontina Vatamanu a declarat: Despre perioada 1989-1993 în segmentul căreia s-au produs cele mai de vârf evenimente legate de consolidarea basarabenilor în jurul unor idealuri naţionale, la care am fost martoră şi participantă, îmi amintesc cu nostalgie şi emoţie. Şi acest lucru s-a datorat şi faptului că tatăl meu, poetul Ion Vatamanu, a fost – împreună cu Grigore Vieru, Leonida Lari, Doina şi Ion Aldea Teodorovici, Ion Ungureanu, Lidia Istrati, Nicolae Costin şi alţii – pe prima linie în lupta pentru aceste idealuri.
Pentru a da o greutate mai mare cuvintelor rostite, regizoarea Leontina Vatamanu şi-a completat relatarea cu imagini zguduitoare din filmele documentare creaţii proprii: „SĂRMAna de pe Prut”, „Te iubesc Ion şi Doina” şi „Dor de Ion Vatamanu”.
La această întâlnire de suflet a participat şi dl. Radu Cosma, reprezentant al Ministerului pentru Românii de Pretutindeni – care a susţinut un workshop cu tema „Oportunităţi de finanţare prin Ministerul pentru Românii de Pretutindeni”. Venirea domniei sale la Piatra-Neamţ a fost posibilă datorită unui parteneriat al Bibliotecii Judeţene „G.T. Kirileanu” cu Asociaţia Cultural Socială Economică „Christiana”.
Dincolo de emoţiile încercate de-a lungul întâlnirii, la final, jurnalista Ina Guţu, bucurându-se şi de apanajul tinereţii, a adresat un îndemn elevilor prezenţi şi nu numai, spre „a căuta mai mult să aflăm ce au făcut eroii evocaţi, pentru că sunt nişte exemple pentru noi, nişte modele morale… au înfăptuit lucruri măreţe, acte de curaj, unele plătite chiar cu preţul propriilor vieţi.”
Prof. Gianina BURUIANĂ