■ 1/1892 – n. Cezar Petrescu, la Hodora, Iaşi (d. 9. 03. 1961, Bucureşti), prozator, gazetar şi traducător. După două clase primare pregătite în particular, acasă (1899-1901) şi următoarele două la Roman (1901-1903), se va înscrie la gimnaziul din cadrul Liceului Internat din Iaşi, frecventând un an (1903-1904), va reveni la Roman pentru încă trei ani (1904-1907), apoi se va întoarce la Iaşi la Liceul Naţional (1907-1910), dar ultima clasă de liceu o va pregăti tot în particular. A urmat Dreptul la Iaşi, apoi va deveni un colaborator şi redactor al multor reviste printre care, „Gândirea”, la Cluj, împreună cu Gib I. Mihăescu, Adrian Maniu ş. a. Opera sa este foarte cunoscută.
■ 5/1965 – n. Vasile Baghiu (la Borleşti, Neamţ) este poet, prozator şi eseist, inventator al conceptului poetic al „himerismului”. A publicat nouă volume de poeme (între care Gustul înstrăinării, Febra, Maniera, Depresie, Cât de departe am mers, Metode simple de încetinire a timpului, Visuri pe care mi le pot permite), o culegere de proză scurtă (Punctul de plecare), trei romane (Ospiciul, Planuri de viaţă, Fericire sub limite), dar şi numeroase cronici literare, articole şi eseuri în diverse reviste. A obţinut câteva burse „writers-in-residence” în Occident, iar fragmente din opera sa au apărut în reviste şi antologii din diferite spaţii culturale. Este psiholog la DSP Neamţ şi profesor la Şcoala Postliceală Sanitară Piatra-Neamţ, după ce a avut diverse experienţe de muncă (asistent medical, ziarist, realizator TV). Autor de mai mulţi ani al rubricii „Note de trecere” din revista noastră.
■ 5/1998 – d. Cleopa Ilie (din botez, Constantin, n. 10. 04. 1912, la Suliţa, Botoşani.)
■ 5/2009 – d. Florin Florescu, la Piatra-Neamţ (n. 1. 04.1944, Cândeşti, Buzău.)
■ 6/1949 – n. Paul Chiribuţă, la Buhuşi, actor, după absolvirea I. A. T. C. Bucureşti (1972), a fost repartizat la T. T. Piatra-Neamţ, unde a debutat în spectacolul „Harap-Alb”. A interpretat numeroase roluri în spectacolele montate la T. T.: „Nastratin Hogea”, „Farsa jupânului Pathelin”, „Zigger-Zagger”, „Valea Râsului”, „Romeo şi Julieta”, „Slugă la doi stăpâni”, „Nevestele vesele din Windsor”, „O noapte furtunoasă”, „Dragonul” ş. a. În 1984, s-a transferat la Teatrul „Bulandra” din Bucureşti, apoi, din 1994, consilier al Fundaţiei „Tofan”. În 1996, a fost numit de Silviu Purcărete director al Şcolii de Actori din Limoges, Franţa.
■ 9/1941 – n. Ion Strătilă, la Vutcani, Vaslui, economist, a absolvit şcoala primară în satul natal, Liceul „Gheorghe Roşca-Codreanu” din Bârlad şi Academia de Ştiinţe Economice din Bucureşti; cursuri de specializare, documentare în Italia Germania şi Franţa. A deţinut funcţia de director economic la C. F. S. Săvineşti, în prezent, director general al Societăţii Comerciale Mixte Româno-Italiene (RIFIL) Săvineşti. Este recunoscut ca expert în domeniul organizării, conducerii societăţilor comerciale şi al relaţiilor economice externe. Autor de articole şi studii de specialitate; participant la manifestări ştiinţifice din ţară şi din străinătate. Susţinător moral şi material al activităţii culturale, ştiinţifice, sanitare, sportive şi umanitare.
■ 9/1946 – n. Elena Vulcănescu, la Focşani, stabilită cu familia, încă din copilărie, la Piatra-Neamţ, unde a fost profesoară de limba şi literatura română aproape întreaga carieră. Poetă, prozatoare, istoric literar, membră a U. S. A absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii din Iaşi (1969). Publicistic a debutat în Revista „Luminiţa” cu poezie, iar editorial cu „Dor de zei” (2000). După mai multe cărţi de poezie, a publicat o carte impresionantă, „Bucureşti – Paris via Mirceşti”. A colaborat şi publică versuri şi articole de istorie literară în: „Acţiunea-press”, „Asachi”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Luceafărul”, „Poezia”, „La Tazlău” ş. a. Alte cărţi: „Cain”, „Poemul din călcâi”, „Catrenul şi umbra”, „Gabion”, „Azil pentru melci”, „Veronica Micle – muza dintre Eminescu şi Caragiale”.
■ 11/1875 – n. Ioan C. Dimitriu-Damieneşti (nume iniţial, Giurgeanu Neculai, schimbat prin adopţie), la Damieneşti, Neamţ (d. 1946, Roman). Două clase gimnaziale, Şcoala Normală „Vasile Lupu” din Iaşi, învăţător la: Oţeleni, Bâra, Călăraşi, Damieneşti şi Roman. Împreună cu învăţătorii Teodor Ionescu şi Panaite Cocea, editează foaia „Dascălul poporului” şi Revista „Cuvântul dăscălesc”. Înfiinţează Banca Populară „Păstrarea”, Cooperativa de Consum „Voinţa Neamului”. Colaborează la: „Tribuna”, „Dreptatea”, „Păvăţuitor” şi „Arhiva”. Scrieri: „Păreri asupra reformei învăţământului primar”; „Răspuns unor calomnii”; „Geografia Judeţului Roman”; „Dicţionar pedagogic”, „Culegeri de folclor”, toate la Roman; ultimele trei fără an de apariţie.
■ 13/1937 – n. Eugen Verman, la Piatra-Neamţ, ziarist, prozator, a absolvit Şcoala Medie de Băieţi Nr. 1 (1954), în oraşul natal. Recrutat redactor la „Flacăra” din Piatra-Neamţ (01. 03. 1960), a urmat un curs de ziaristică la Şcoala Superioară de Partid „Ştefan Gheorghiu”, Bucureşti; numit redactor-şef la „Oneştiul nou” (iulie 1962); şef de secţie la „Steagul roşu” din Bacău; după 1989, la „Deşteptarea”, până la pensionare. A absolvit Facultatea de Filozofie-Sociologie (1971) a Academiei „Ştefan Gheorghiu”. Colaborări: „Ateneu”, „Sinteze”, „Ziarul de Bacău”, „Observatorul” (Toronto) şi „Viaţa noastră” (Tel Aviv). Cărţi: „Robu”, „Destin”, „Culai”, „Liliacul alb – Zborul numărul trei”, „Miezul vieţii”.
■ 16/1883 – n. Gavriil Galinescu, la Hangu, Neamţ (d. 10. 07. 1960, Durău, Neamţ), a absolvit, Facultatea de Teologie, Conservatorul de Muzică şi Declamaţie, Bucureşti (1909), Conservatorul de Muzică din Leipzig, o specializare la Viena, iar pentru muzica orientală, la Atena. Profesor la: Dorohoi, Buzău, director la Şcoala Pregătitoare din Hangu (o va organiza ca gimnaziu mixt), Iaşi, Cernăuţi, Academia de Muzică şi Artă Dramatică din Iaşi. Retras la Hangu, va fi primar (1944) şi director al Căminului Cultural (1945). Cărţi: „Arta religioasă, caracteristici, rolul şi importanţa ei”; „Muzica corală bisericească”; „Manuale didactice de muzică de George Breazul”; „Muzica în Moldova”; „Cântecele munţilor noştri”; „Cântarea bisericească”.
■ 16/1949 – n. Ioan Dănilă, la Târgu-Neamţ, a absolvit Liceul „Ştefan cel Mare”, Târgu-Neamţ, Institutul Pedagogic de 2 ani, Suceava, Facultatea de Filologie şi Istorie, Craiova. Cariera didactică: învăţător suplinitor şi calificat (Oglinzi, Piatra-Neamţ), director al Casei Corpului Didactic şi cadru universitar (în Bacău). Doctor în filologie. A pus bazele Fundaţiei „Vasile Alecsandri”. Redactor-şef al Revistei Studii şi cercetări ştiinţifice a Facultăţii de Litere din Bacău. Debut publicistic, „Ramuri” (1978). Colaborări: „Deşteptarea”, „Agora”, „Ateneu”, „Limba şi literatura română”, „Pagini bucovinene”, „Cartea”, „Ziua”, „Sinteze”, „Vitraliu”, „Vestitorul”. Cărţi în colaborare, volume colective sau coordonate: cursuri, manuale şi auxiliare didactice (peste 50 de titluri). În nume propriu: „Limba română, algoritmii analizei gramaticale”; „Fonetică şi fonologie”; „Studii şi cercetări ştiinţifice”; „Limba română în graiul ceangăilor din Moldova”.
■ 17/1891 – d. Ion Ionescu dela Brad, la Bradu (n. 24. 06. 1918, la Roman.)
■ 19/1947 – n. Ion Cârnu, la Borniş, Dragomireşti, Neamţ (d. 2. 08. 2006, Piatra-Neamţ), poet, publicist, a absolvit Şcoala Profesională la Grupului Şcolar de Chimie din Piatra-Neamţ, Liceul „Calistrat Hogaş”. Colaborări la publicaţii din Neamţ, din ţară şi străinătate. Peste 100 de premii la diverse concursuri literare. Fondator al Cenaclului literar „Ev aprins” şi al revistei omonime. Colecţionar (bibliofilie, numismatică, plăci de patefon, călimări, ceasuri etc.); membru al Uniunii Numismatice din România. Volume: „Olimpiada mugurilor”; „Pasăre şi delfin”; „Zbori la mine, primăvară”; „Caragiale la Neamţ”; „Satul din univers, monografia comunei Dragomireşti – Neamţ…”; „Odă clasicilor englezi duşi la maculatură”; „Singurătatea ploii”; „Drumuri eminesciene”; „Nimbul crizantemei”.
■ 21/1722 – n. Paisie Velicicovschi, la Poltava, Ucraina, din părinţi români (d. 15. 11. 1794, Mănăstirea Neamţ), cărturar şi deschizător de drum în organizarea vieţii mănăstireşti. La Secu şi la Neamţ, a fost rânduit stareţ (1779). El a iniţiat şi a sprijinit o amplă activitate de traducere a operelor fundamentale ale literaturii patristice ale lui Vasile cel Mare, Ioan Gură de Aur, Ioan Casian, Ion Scărarul şi Grigore Sinaitul, scrierile lui Aristotel, Platon, Socrate şi Plutarh sau cărţile populare de mare circulaţie: „Alexandria”, „Esopia”, „Floarea darurilor”, „Varlam şi Ioasaf”. La acestea se adaugă „Viaţa Sfântului Nifon, patriarhul Ţarigradului”, „Letopiseţul ţării. Letopiseţ al lui Nicolae Mavrocordat”, lexicoane şi comentarii.
■ 22/1934 – n. Minodora Ursachi, la Negrea, Comuna „Lascăr Catargiu”, Galaţi, muzeograf, publicist, a absolvit Liceul de Fete „Mihail Kogălniceanu”, din Galaţi, (1953) şi Facultatea de Istorie-Filologie-Filozofie de la Universitatea din Iaşi (1957); încadrată la Muzeul de Istorie din Roman (1957-1968). A fondat Muzeul de Artă din Roman (1970), instituţie pe care a condus-o timp de 30 de ani, până în anul 2000. Colaborări: „Carpica”; „Clepsydra”; „Cronica romaşcană”; „Gazeta de Roman”; „Ceahlăul”, „Monitorul”; „Melidonium”, „Memoria antiquitatis”; „Ziarul de Roman”. Cărţi: „Muzeul de Artă Roman – 50 de ani, monografie”, 2007; „Identităţi artistice la Roman – dicţionar”, 2013. Îndelungata activitate culturală şi artistică i-a fost răsplătită cu premii şi diplome de recunoştinţă.
■ 24/1945 – n. Cristian Livescu, ziarist critic şi istoric literar, editor, a absolvit Facultatea de Filologie, Bucureşti. Debut în „Viaţa studenţească” (1965). Redactor la Ziarul „Ceahlăul” (1968-1989), consilier la Inspectoratul pentru Cultură, consilier judeţean; membru al U. S. (1989), al U. A. P., preşedintele S. S. Neamţ, preşedinte în jurii locale şi naţionale. Membru fondator al Revistelor „Credinţa neamului”, „Poezia”, „Antiteze” (redactor şef, director), director-fondator al Editurii „Crigarux”; redactor asociat la Revista „Convorbiri literare” din Iaşi. Distins cu medalia „150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu” şi cu Ordinul Meritul Cultural în Grad de Cavaler. Debut editorial: „Introducere în opera lui Ion Pillat” (1980). Alte cărţi. „Scene din viaţa imaginară”; „Voluptatea labirintului”, „Întâiul Eminescu”; „Ascuns într-o lojă”; „Magiştri & hermeneuţi”; „Eminescu şi enigmele «Caietului vienez». Ediţii de autor: „Calistrat Hogaş, «Pe drumuri de munte»„; „Ion Creangă, Opere”, reeditare a ediţiei lui G. T. Kirileanu (1939) ş. a.
■ 25/1952 – n. Silvia Măndăşescu, la Roman, medic, poetă, şefă de promoţie a Liceului „Roman-Vodă” (1971), absolventă a Facultăţii de Medicină şi Farmacie din Iaşi (1977). S-a specializat în endocrinologie. Doctor în medicină (1997). Membră în numeroase societăţi profesionale. Participantă la conferinţe şi congrese internaţionale. Scrieri: „Guşa endemică în judeţele Moldovei”, „Osteoporoza” (cap. în Medicina internă”); Este autoare a volumului de poezii „Roua de suflet”, 1997.
■ 30/1934 – n. Vasile I. Ursachi, la Havârna, Botoşani, profesor de istorie, arheolog, a absolvit Şcoala Pedagogică din Şendriceni, Dorohoi, Facultatea de Istorie a Universităţii ieşene, doctor în istorie (1986). Director al Muzeului de Istorie din Roman, fiind considerat fondatorul şi iniţiatorul colecţiei acestei instituţii. Membru al Institutului Naţional de Tracologie, al Institutului de Preistorie şi Protoistorie Cluj-Napoca şi al A. O. Ş. din România. A descoperit peste 300 de aşezări din diferite epoci istorice din zona Roman, a condus 25 de şantiere arheologice, a participat la peste 180 de sesiuni ştiinţifice, la 5 congrese internaţionale. Colaborări: „Materiale şi cercetări arheologice”, „Carpica”, „Memoria antiquitatis”, „Hierasus”, „Thraco-Dacia”, „Inventaria archeologica”, „Cercetări de numismatică”, „Magazin istoric”, „Arheologia Moldovei”. Scrieri: „Roman. Mic îndreptar turistic”; „Monumente din judeţele Bacău şi Neamţ” (colab.); „Zargidava – cetatea dacică de la Brad”.
■ 31/1889, d. la Iaşi, Ion Creangă.
Constantin TOMŞA