■ 1/1432 – d. Alexandru cel Bun, voievod, înmormântat la Mănăstirea Bistriţa.
■ 1/1558 – n. Macarie, episcopul cronicar, cel care a deprins activitatea cărturărească la Mănăstirea Neamţ. În cronica sa, evenimentele sunt prezentate până la 1551. Aceasta va fi continuată de Azarie. Opera sa, cunoscută sub titlul „Cronica lui Macarie”, va fi publicată de Ioan Bogdan în „Vechile cronice moldoveneşti până la Ureche” (1891); apoi în „Letopiseţul lui Azarie” (1908-1909); în „Cronicile slavo-române din secolele XV-XVI”, publicate de Ion Bogdan, ediţie îngrijită de P. P. Panaitescu, 1959.
■ 2/1890, Ion Creangă a fost înmormântat în Cimitirul „Eternitatea” din Iaşi.
■ 5/1890 – n. Suher Rivensohn, la Roman (d. 1941, Bucureşti), profesor, memorialist, publicist. A urmat clasele primare şi secundare în localitatea natală, cele universitare la Bucureşti şi specializare la Paris. A predat limba franceză la Liceul „Roman-Vodă”, a publicat studii şi articole în „Analele Romanului”, publicaţie editată de George Voevidca. A redactat şi a condus Ziarul „Steaua” (1919). Este autorul studiului „Şcoala evreiască din Roman” (1933).
■ 9/1896 – n. Aurelia Ghiaţă-Vasiliu, la Piatra-Neamţ (d. 1972, Bucureşti), plasticiană, o perioadă, profesoară de desen la Şcoala Normală de Învăţătoare din Piatra-Neamţ. A absolvit Academia de Arte Frumoase Iaşi (1921). A deschis prima expoziţie de artă decorativă (panouri pe pânză de in şi proiecte) la Bucureşti (1927). Expoziţii: Salonul Oficial de Arhitectură şi Arte Decorative (Premiul I), Barcelona (1930, medalie), Paris (1937), New York (1939), Milano (1940, 1957), Bienala de Arte Decorative Bucureşti (1954, 1956). În 1970, donează statului român întreaga colecţie de lucrări şi un imobil spre a deveni Casa „Dimitrie şi Aurelia Ghiaţă”, care, oficial, a devenit muzeu în 1994. O parte din creaţiile artistei se află în Muzeul de Artă din Piatra-Neamţ. Artist Emerit.
■ 12/1846 – n. Alexandru Lambrior, la Fălticeni, Suceava (d. 20. 09. 1883, Iaşi. După C. Prangati, – n . 10. 09. 1846, la Soci, Neamţ – d. 30. 10. 1883, Iaşi), filolog şi folclorist. A urmat cursuri primare la Fălticeni, Târgu-Neamţ şi Piatra-Neamţ, a absolvit Facultatea de Litere din Iaşi. Profesor la: Botoşani şi Iaşi. Membru la „Junimea” (1872), debut în 1873. Sprijinit de Titu Maiorescu, bursier la Paris, pentru desăvârşirea studiilor (1875). Revine la Iaşi: repetitor la Şcoala Normală Superioară, ţine cursul de filologie română la Universitate; membru corespondent al Academiei Române (1882). S-a remarcat ca filolog (Membru al Societăţii Franceze de Lingvistică). Colaborări: „Revista pentru istorie, arheologie şi filologie”, „Romania”. Cărţi: „Limba română veche şi nouă. Tălmăcirea românească a scrierilor Oxstenstiern”, „Carte de citire, cuprinzând texte vechi româneşti”, „Gramatica română. Fonetica şi morfologia”, „Studii de lingvistică şi folcloristică”, îngr. şi introd. Ion Nuţă, 1976.
■ 12/1870 – n. Gheorghe Mihăilescu, la Bucureşti (d. 14. 08. 1943, Piatra-Neamţ), profesor, publicist, licenţiat în litere, filosofie şi drept. A predat la gimnazii şi licee (Bucureşti, Târgu-Jiu, Călăraşi, Câmpulung Moldovenesc, Tulcea, Galaţi, Târgu Neamţ, Roman şi Liceul „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ). Călătorii de studii în Italia, Franţa, Spania, Austria, Germania şi Marea Britanie. Articole şi studii în publicaţii de specialitate („Dinicu Golescu”; „B. P. Haşdeu”). Colegii de la Liceul „Petru Rareş” i-au dedicat o primă parte din „Anuarul” Liceului din 1933/1934 („Omagiu prof. Gheorghe Mihăilescu” ce conţine materialele: „Omagiu prof. Gheorghe Mihăilescu. Contribuţii pentru o monografie a regiunii”; „Profesorul Gheorghe Mihăilescu”, de Vasile Ghiţescu, director; o fotografie a profesorului realizată de E. Marvan).
■ 12. 01. 1947 Mihai Şurubaru‚ la Buhuşi, Bacău, profesor, publicist. După absolvirea şcolii generale şi a liceului în Buhuşi (1965), a absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Iaşi, (1970), doctor în istorie (2000). A predat istoria la şcoli din Piatra-Neamţ, metodist şi membru al Consiliului consultativ al I. Ş. Neamţ; preşedinte al S. Ş. I., Filiala Neamţ. Cărţi; „Sinteze şi teste de istorie. Capacitate”; „Identitate restituită. Şcoala Nr. 2 din Piatra-Neamţ”, I-IV; „Contribuţia învăţătorilor din judeţul Neamţ la realizarea Marii Uniri”; „Dirigenţia” I-II (colab.); „Liceul «Petru Rareş» din Piatra-Neamţ în anii Primului Război Mondial”; „Istoricul Vetrei-înconjurătoare a Mănăstirii Neamţ-Secu”; „Piatra-Neamţ în anii Primului Război”.
■ 17/1829 – n. Anton Naum, la Iaşi (d. 27. 08. 1917, Iaşi, înmormântat la Cândeşti, Neamţ, unde avea moşia, conacul şi o bibliotecă bogată.), profesor universitar, poet, prozator şi traducător. A absolvit Academia Mihăileană din Iaşi, iar la Paris, Facultatea de Litere de la Sorbona, Collège de France (1858-1865), fără licenţă. În ţară, profesor la mai multe şcoli din Iaşi, inspector şcolar pentru mai multe judeţe, printre care şi Neamţ. Din 1897, profesor la Universitatea din Iaşi. Membru al Societăţii „Junimea” (1872), debutează cu poezii şi traduceri din limba franceză. Volume: „Traduceri”, 1875; „Aegri somnia”, poem, 1876; „Versuri”, 1880; „Povestea vulpei”, 1903 ş. a. Membru corespondent (1887) şi titular (1893) al Academiei Române.
■ 18/1878 (alte surse: 20; 22) – n. Constantin Matasă, la Răpciuni, Hangu, Neamţ, preot profesor, arheolog, publicist, memorialist (d. 03. 11. 1971), întemeietor al Muzeului de Istorie din Piatra-Neamţ şi director (1934-1971). A absolvit Facultatea de Teologie Bucureşti. Paroh la: Mănăstirea Bistriţa, Mănăstirea Pângăraţi; Biserica „Precista” din Piatra-Neamţ, protopop al Judeţului Neamţ; director al Şcolii de Cântăreţi din Piatra-Neamţ. A efectuat săpături arheologice. Distins cu numeroase ordine şi medalii. O stradă, o fundaţie şi o editură din Piatra-Neamţ îi poartă numele; cetăţean de onoare al Municipiului Piatra-Neamţ. A înfiinţat şi condus revistele: „Îndrumarea”, „Propăşirea”, „Floarea darurilor”, „Petrodava”, „Memoria antiquitatis”. Cărţi: „Călăuza Judeţului Neamţ”, „Palatul Cnejilor” (premiul Academiei), „Movila Haiducului”, „Comori care se risipesc”, „Câmpul lui Dragoş”, „Frumuşica. Village préhistorique a céramique peinte dans la Moldavie du Nord”, „Prin Moldova de sub Munte”.
■ 18/1925 – n. Emil Leahu, la Bacău (d. 15. 11. 2002, la Piatra-Neamţ), profesor de limba şi literatura română, estetician, autor de manuale şcolare (Limba şi literatura română pentru clasa a X-a, 1978), coautor la manualul de limba română pentru clasa a XI-a (1993). A absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii Bucureşti. Profesor şi inspector şcolar în Bacău şi la Liceul „Calistrat Hogaş” din Piatra-Neamţ (1961), preşedinte al Filialei Neamţ a Societăţii de Limbă şi Literatură Română. Cărţi „Estetica sonetului”, „Opera şi personalitatea lui Ion Creangă”, „Factura romantică în nuvela lui C. Negruzzi”, „Tudor Arghezi, limbaj de pamfletar”, „Poetică şi stilistică pentru elevi, studenţi şi profesori. Sinteze teoretice şi comentarii” (colab.) etc.
■ 19/1806 – n. Alecu (Alexandru) Donici, la Bezeni (azi, „Donici”), Orhei (d. 20. 10. 1865, Piatra-Neamţ), fabulist şi traducător. A studiat acasă, la Liceul Militar din Petersburg. În 1826, demisionează din armată, intră în administraţie, la Chişinău şi apoi la Iaşi, la Epitropia Şcolilor. Se stabileşte la Piatra-Neamţ (1841), deţine funcţii în magistratură (la Iaşi) şi membru al Divanului Obştesc. Împreună cu C. Negruzzi şi Gh. Asachi, în comitetul de conducere al Teatrului Naţional din Iaşi (1855). Menţionat ca traducător de fabule din Puşkin şi Krâlov, în revista moscovită „Teleskop” (1835); a tradus şi a publicat cu Costache Negruzzi „Satire şi alte poetice compuneri” de Antioh Cantemir, „Ţiganii”, de Puşkin (1837) şi alte creaţii din literatura universală: „Fabule”, 1840, ed. a II-a, 1842, „Fabule”, pref. C. Negruzzi, ş. a.
■ 23/1885 – n. Grigore Capşa, la Cândeşti, Neamţ (d. 1971, la Piatra-Neamţ), profesor de matematică. A urmat cursurile Liceului „Roman Vodă” din Roman şi ale Liceului „Petru Rareş”, din Piatra-Neamţ, apoi Facultatea de Ştiinţe, Secţia Matematică, la Universitatea din Iaşi (1910). Licenţiat în drept (1914). Profesor la mai multe şcoli din ţară: Târgu-Jiu, Roman, Craiova, Caracal, Piatra-Neamţ (la Liceul „Petru Rareş” şi la Şcoala Normală de Băieţi „Gheorghe Asachi”, fiind şi director). Articole în revistele de specialitate. Contribuţii la dezvoltarea „teoriei curbelor”. Autor al lucrării „Surmenajul şcolar” (1939).
■ 25/1851 – n. Lascăr A. Vorel, la Piatra-Neamţ (d. 20. 06. 1902. Piatra-Neamţ), farmacist, finul lui Lascăr Catargiu, ispravnic de Neamţ, viitorul prim-ministru. A absolvit Facultatea de Farmacie (1874). A luat în primire farmacia din Piatra-Neamţ în 1878. Este membru fondator al Societăţii Ştiinţifice Literare „Asachi” (decembrie 1880). Colaborator cu articole despre medicina populară în publicaţiile „Corespondenţia provincială” şi „Asachi”.
■ 25/1925 – n. Traian Cicoare, la Văgiuleşti, Mehedinţi, (d. 2 07.2007, la Piatra-Neamţ), profesor, publicist. Trimis cu domiciliul forţat în Regiunea Bacău (1953), va fi profesor la mai multe şcoli din Judeţul Neamţ (Dragomireşti, Ivaneş, Hlăpeşti). În 1969, pentru scurt timp, inspector la Comitetul de Cultură şi Artă al Judeţului Neamţ, iar din 1970, revine în învăţământ (Liceul Pedagogic, Şcoala Nr. 9, Liceul „Calistrat Hogaş”, Liceul Industrial Nr. 3, azi, Colegiul Tehnic „Gheorghe Cartianu”). A publicat numeroase articole în ziarele „Acţiunea”, „Ceahlăul”, „Monitorul de Neamţ”, „Realitatea” şi în revistele de cultură din Neamţ: „Asachi”, „Antiteze”, „Apostolul”, „Ţara Hangului”, „La Tazlău”. Prin grija lui Constantin Bostan, în 2012, i s-a publicat postum volumul „Oameni, locuri şi comori spirituale din Ţinutul Neamţ”, o selecţie din articolele răspândite în presă de-a lungul anilor.
■ 28/1932 – n. Emil Bucureşteanu, la Slobozia, Roznov, Neamţ, profesor, poet, prozator, publicist, a absolvit cursul inferior la Liceul „Petru Rareş” din Piatra Neamţ, a întrerupt studiile (1947-1951), apoi a continuat la Şcoala Specială din Brăila şi a absolvit Facultatea de Filosofie a Universităţii Bucureşti (1958). Redactor la ziarul „Flacăra” din Piatra-Neamţ, profesor la Liceul „Petru Rareş”, la Colegiu Naţional de Informatică din Piatra-Neamţ. Colaborări: „Ceahlăul”; „Steagul roşu”, „Preocupări didactice”, „Tribuna şcolii”; „Magazin”; „Flacăra”. Debut editorial: „Student în filosofie – Pagini de dragoste”, roman (2006). Alte cărţi: „Naiana şi Raşela”, „Ani de şcoală”, „Muntencele”, „Iubiri vinovate”, „Poemele iubiri”, „Povestiri”, „Cronici, eseuri”, „Proprietatea e sfântă”, „Drumuri întrerupte” (colab.), antologia: „Poeţi nemţeni” ş. a
■ 30/1944 – n. Vasile-Doru Ulian, la Frătăuţii Noi, Suceava, artist plastic, absolvent al Facultăţii de Arte Plastice din Bucureşti (1965), profesor la Liceul „Mihail Sadoveanu” din Borca şi în Piatra-Neamţ, preşedinte al Filialei Neamţ a U. A. P. (1990-1992). Expoziţii personale la Iaşi, Bacău, Bucureşti. Prezent în expoziţii judeţene, bienale, saloane naţionale, de grup. Lucrări în colecţii de stat şi particulare în ţară şi în străinătate. Premiul U. A. P. la Saloanele Moldovei (Bacău-Chişinău, 1991), la Bienala de Arte Plastice „Lascăr Vorel” din Piatra-Neamţ (2005). A participat la numeroase tabere de pictură.
■ 31/1882 – n. Sidonia Hogaş, la Piatra-Neamţ (d. 19. 04. 1976, la Piatra-Neamţ), profesoară, compozitoare, dirijoare, memorialistă. Este fiica lui Calistrat Hogaş. Studii: la Piatra-Neamţ, cu dascăli străluciţi, Conservatorul din Iaşi, având-o profesoară pe Florica Mezincescu. A profesat la Ploieşti, iar după Război, la Piatra-Neamţ (Şcoala Particulară de Fete „Eugenia Popovici şi Valentina Focşa” ce va deveni Liceul de Fete, în prezent, Colegiul „Calistrat Hogaş”, şi la Şcoala Normală de Băieţi „Gheorghe Asachi”). În casa părintească, a organizat o cameră, pentru vizitare, dedicată memoriei tatălui (septembrie 1939). În 1940, publică „Tataia – Amintiri din viaţa scriitorului Calistrat Hogaş”. A donat statului casa părintească, pentru a fi restaurată şi organizată ca muzeu memorial (1967).
Constantin TOMŞA