■ 1/1432 – d. Alexandru cel Bun, voievod, înmormântat la Mănăstirea Bistriţa.
■ 1/1558 – n. Macarie, episcopul cronicar, cel care a deprins activitatea cărturărească la Mănăstirea Neamţ. În cronica sa, evenimentele sunt prezentate până la 1551. Aceasta va fi continuată de Azarie. Opera sa, cunoscută sub titlul „Cronica lui Macarie”, va fi publicată de Ioan Bogdan în „Vechile cronice moldoveneşti până la Ureche” (1891); apoi în „Letopiseţul lui Azarie” (1908-1909); în „Cronicile slavo-române din secolele XV-XVI”, publicate de Ion Bogdan, ediţie îngrijită de P. P. Panaitescu, 1959, în LRV.
■ 1/1821 – n. Isaia Vicol (din botez Ioan), la Sărata, Dobreni, Neamţ (d. 20.06.1878, Roman), episcop. A studiat la Seminarul de la Socola, hirotonit preot (19.03.1844) pentru Parohia Valea Viei, Neamţ, a rămas văduv şi s-a călugărit la Socola (1845), sub numele Isaia, fiind numit duhovnic al elevilor şi eclesiarh al bisericii Seminarului. Din 1848, a fost numit şi profesor; în 1865 egumen la Golia în Iaşi; delegat să sfinţească schitul românesc Prodromul din Muntele Athos (21. 05. 1866). La 9. 11. 1868, a fost numit locotenent de episcop la Roman, iar la 18. 01. 1873, ales episcop eparhiot. În timpul său, s-a ridicat actuala reşedinţă episcopală din Roman.
■ 2/1848 – n. Dimitrie Vulpian, la Români, Neamţ (d. 22. 09. 1923, Sinaia), compozitor, muzicolog, folclorist.
Frecventează Conservatorul de Muzică şi Declamaţie din Iaşi; studii în Italia. Cutreieră aproape toată ţara şi alcătuieşte lucrarea „Muzica populară” în trei volume, balade, colinde, doine, idile, pastorale, hore, romanţe, jocuri de brâu. Apreciată de Vasile Alecsandri („comoară naţională”), culegerea va fi prezentată Academiei Române („Poezia populară pusă în muzică”) şi va fi premiată (1886). Volumul al treilea, Medalia de Aur „hors concours” la Montpellier (1891). Autorul a fost membru corespondent al Societăţii „Le Felibrige Latin”.
■ 4/1943 – n. Doina Daşchievici, la Bacău, profesoară, artist plastic. Absolventă a Institutului de Arte Plastice din Iaşi. Debut artistic: o expoziţie la Galeria „Victoria”, Iaşi (1963). Membră a U. A. P. A expus (1981-2007) la: Piatra-Neamţ, Bucureşti, Târgu-Mureş, Bacău, Iaşi, Salonul Republican Bucureşti, U. A. P. Suceava, Saloanele Moldovei Bacău-Chişinău, Moineşti, Budapesta, Oradea şi Satu Mare (1999), Expoziţia Taberei Durău, Bienala „Lascăr Vorel” Piatra-Neamţ; alte expoziţii la: Radio Bucureşti, RIFIL Grup, Veneţia, Galeria „Artis”, Galeria „Apollo” şi Salonul de Artă, Bucureşti, „Artimundo”, Bruxelles. Distinsă cu Premiul „Aurel Băeşu”, Diploma de recunoştinţă şi Marele Premiu al Ministerului Culturii 2005.
■ 9/1896 – n. Aurelia Ghiaţă-Vasiliu, la Piatra-Neamţ (d. 1972, Bucureşti), plasticiană, o perioadă, profesoară de desen la Şcoala Normală de Învăţătoare din Piatra-Neamţ. A absolvit Academia de Arte Frumoase Iaşi (1921). A deschis prima expoziţie de artă decorativă (panouri pe pânză de in şi proiecte) la Bucureşti (1927). Expoziţii: Salonul Oficial de Arhitectură şi Arte Decorative (Premiul I), Barcelona (1930, medalie), Paris (1937), New York (1939), Milano (1940, 1957), Bienala de Arte Decorative Bucureşti (1954, 1956). În 1970, donează statului român întreaga colecţie de lucrări şi un imobil spre a deveni Casa „Dimitrie şi Aurelia Ghiaţă”, care, oficial, a devenit muzeu în 1994. O parte din creaţiile artistei se află în Muzeul de Artă din Piatra-Neamţ. Artist Emerit.
■ 12. 01. 1947 Mihai Şurubaru‚ la Buhuşi, Bacău, profesor, publicist. După absolvirea şcolii generale şi a liceului în Buhuşi (1965), a absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Iaşi, (1970), doctor în istorie (2000). A predat istoria la şcoli din Piatra-Neamţ, metodist şi membru al Consiliului consultativ al I. Ş. Neamţ; preşedinte al S. Ş. I., Filiala Neamţ. Cărţi; „Sinteze şi teste de istorie. Capacitate”; „Identitate restituită. Şcoala Nr. 2 din Piatra-Neamţ”, I-IV; „Contribuţia învăţătorilor din judeţul Neamţ la realizarea Marii Uniri”; „Dirigenţia” I-II (colab.); „Liceul «Petru Rareş» din Piatra-Neamţ în anii Primului Război Mondial”; „Istoricul Vetrei-înconjurătoare a Mănăstirii Neamţ-Secu”; „Piatra-Neamţ în anii Primului Război Mondial (1914-1918)”; „Băncile populare din judeţul Neamţ” ş. a.
■ 17/1829 – n. Anton Naum, la Iaşi (d. 27. 08. 1917, Iaşi, înmormântat la Cândeşti, Neamţ, unde avea moşia, conacul şi o bibliotecă bogată), profesor universitar, poet, prozator şi traducător. A absolvit Academia Mihăileană din Iaşi, iar la Paris: Facultatea de Litere de la Sorbona, Collège de France (1858-1865), fără licenţă. În ţară, profesor la mai multe şcoli din Iaşi, inspector şcolar pentru mai multe judeţe, printre care şi Neamţ. Din 1897, profesor la Universitatea din Iaşi. Membru al Societăţii „Junimea” (1872), debutează cu poezii şi traduceri din limba franceză. Volume: „Traduceri”, 1875; „Aegri somnia”, poem, 1876; „Versuri”, 1880; „Povestea vulpei”, 1903 ş. a. Membru corespondent (1887) şi titular (1893) al Academiei Române.
■ 17(29)/1918 – d., C. I. Istrati, la Paris (n. 17. 09. 1850, la Roman)
■ 18/1878 (alte surse: 20; 22) – n. Constantin Matasă, la Răpciuni, Hangu, Neamţ, preot profesor, arheolog, publicist, memorialist (d. 03. 11. 1971), întemeietor al Muzeului de Istorie din Piatra-Neamţ şi director (1934-1971). A absolvit Facultatea de Teologie Bucureşti. Paroh la: Mănăstirea Bistriţa, Mănăstirea Pângăraţi; Biserica „Precista” din Piatra-Neamţ, protopop al Judeţului Neamţ. A efectuat săpături arheologice. Distins cu numeroase ordine şi medalii. O stradă, o fundaţie şi o editură din Piatra-Neamţ îi poartă numele; cetăţean de onoare al Municipiului Piatra-Neamţ. A înfiinţat şi condus revistele: „Îndrumarea”, „Propăşirea”, „Floarea darurilor”, „Petrodava”, „Memoria antiquitatis”. Cărţi: „Călăuza Judeţului Neamţ”, „Palatul Cnejilor” (premiul Academiei), „Movila Haiducului” ş. a.
■ 18/1971 – n. Luminiţa Moscalu, la Piatra-Neamţ, profesoară, eseistă şi publicistă, absolventă a Grupului Şcolar de Chimie din Piatra-Neamţ, a Facultăţii de Istorie a Universităţii din Iaşi (1995), doctor în istorie, cu teza „Viaţa cotidiană în Piatra-Neamţ 1864-1914”. A debutat ca profesor la liceul unde a fost elevă, apoi s-a transferat la Liceul de Artă „Victor Brauner”, unde a deţinut funcţia de director şi director adjunct. Debut publicistic, în „Antite- ze” (2002) cu eseul „Mircea Eliade, între cultură şi politică”. Autoare a eseului monografic, „Costache Andone în competiţie cu viaţa” (colab.). A publicat volumul „Cotidian şi mentalităţi în Piatra-Neamţ (1864-1914). Studiu de antropologie istorică”.
■ 19/1806 – n. Alecu (Alexandru) Donici, la Bezeni (azi, „Donici”), Orhei (d. 20. 10. 1865, Piatra-Neamţ), fabulist şi traducător. A studiat la Liceul Militar din Petersburg. În 1826, demisionează din armată, intră în administraţie, la Chişinău şi apoi la Iaşi, la Epitropia Şcolilor. Se stabileşte la Piatra-Neamţ (1841), deţine funcţii în magistratură (la Iaşi) şi membru al Divanului Obştesc. Împreună cu C. Negruzzi şi Gh. Asachi, în comitetul de conducere al Teatrului Naţional din Iaşi (1855). Menţionat ca traducător de fabule din Puşkin şi Krâlov, în revista moscovită „Teleskop” (1835); a tradus şi a publicat cu Costache Negruzzi „Satire şi alte poetice compuneri” de Antioh Cantemir, „Ţiganii”, de Puşkin (1837) şi alte creaţii din literatura universală: „Fabule”, 1840, ed. a II-a, 1842, „Fabule”, pref. C. Negruzzi, ş. a.
■ 21/1951 – n. Cezar Ţucu, la Blăgeşti, Bacău, profesor, poet, publicist, membru al U. S. A absolvit Liceul „George Bacovia” din Bacău şi Facultatea de Matematică-Mecanică din Iaşi (1974), profesor la Şcoala din Tazlău, director educativ şi director (1980-1990; 2000 şi în prezent). Pentru activitatea didactică, distins cu diverse diplome. Este vicepreşedinte al Fundaţiei Culturale „I. I. Mironescu” din Tazlău. A fost: redactor, redactor-şef adjunct, redactor-şef al Revistei „La Tazlău”. Este redactor la Revista „Antiteze”. Debut editorial cu „Lumea în 300 de epigrame şi catrene”, (1998); alte cărţi: „Blestemele şi scrisorile Creatorului”, „Reforma şcolară şi alte fabulaţii”, „Aria figurilor plane”, „Aproape fabule”, „Fabule matematice”, „Alte scrisori şi blesteme”, „Noi scrisori şi blesteme”, „Numai blesteme”, „Scrisori neterminate”, „Blestemele păcatului”.
■ 23/1885 – n. Grigore Capşa, la Cândeşti, Neamţ (d. 1971, la Piatra-Neamţ), profesor de matematică. A urmat cursurile Liceului „Roman-Vodă” din Roman şi ale Liceului „Petru-Rareş”, din Piatra-Neamţ, apoi Facultatea de Ştiinţe, Secţia Matematică, la Universitatea din Iaşi (1910). Licenţiat în drept (1914). Profesor la mai multe şcoli din ţară: Târgu-Jiu, Roman, Craiova, Caracal, Piatra-Neamţ (la Liceul „Petru-Rareş” şi la Şcoala Normală de Băieţi „Gheorghe Asachi”, fiind şi director). Articole în revistele de specialitate. Contribuţii la dezvoltarea „teoriei curbelor”. Autor al lucrării „Surmenajul şcolar” (1939).
■ 24/1991 – d. Iulian Antonescu, la Bucureşti (n. 26. 07. 1932, la Piatra-Neamţ)
■ 25/1851 – n. Lascăr A. Vorel, la Piatra-Neamţ (d. 20. 06. 1902. Piatra-Neamţ), farmacist, finul lui Lascăr Catargiu, ispravnic de Neamţ, viitorul prim-ministru. A absolvit Facultatea de Farmacie (1874). A luat în primire farmacia din Piatra-Neamţ în 1878. Este membru fondator al Societăţii Ştiinţifice Literare „Asachi” (decembrie 1880). Colaborator cu articole despre medicina populară în publicaţiile „Corespondenţia provincială” şi „Asachi”.
■ 25/1925 – n. Traian Cicoare, la Vâgiuleşti, Mehedinţi, (d. 2 07.2007, la Piatra-Neamţ), profesor, publicist. Trimis cu domiciliul forţat în Regiunea Bacău (1953), va fi profesor la mai multe şcoli din Judeţul Neamţ (Dragomireşti, Ivaneş, Hlăpeşti). În 1969, pentru scurt timp, inspector la Comitetul de Cultură şi Artă al Judeţului Neamţ. A publicat numeroase articole în ziarele „Acţiunea”, „Ceahlăul”, „Monitorul de Neamţ”, „Realitatea” şi în revistele de cultură din Neamţ: „Asachi”, „Antiteze”, „Apostolul”, „Ţara Hangului”, „La Tazlău”. În 2012, i s-a publicat postum volumul „Oameni, locuri şi comori spirituale din Ţinutul Neamţ”.
28/1932 – n. Emil Bucureşteanu, la Slobozia, Roznov, Neamţ, profesor, poet, prozator, publicist, a absolvit cursul inferior la Liceul „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ, a întrerupt studiile (1947-1951), apoi, a continuat la Şcoala Specială din Brăila şi a absolvit Facultatea de Filosofie a Universităţii Bucureşti (1958). Redactor la ziarul „Flacăra” din Piatra-Neamţ, profesor la Liceul „Petru Rareş”, la Colegiu Naţional de Informatică din Piatra-Neamţ. Colaborări: „Ceahlăul”; „Steagul roşu”, „Preocupări didactice”, „Tribuna şcolii”; „Magazin”; „Flacăra”. Debut editorial: „Student în filosofie – Pagini de dragoste”, roman (2006). Alte cărţi: „Naiana şi Raşela”, „Ani de şcoală”, „Muntencele”, „Iubiri vinovate”, „Poemele iubiri”, „Povestiri”, „Cronici, eseuri”, „Proprietatea e sfântă”, „Drumuri întrerupte” (colab.), antologia: „Poeţi nemţeni” ş. a.
■ 30/1944 – n. Vasile-Doru Ulian, la Frătăuţii Noi, Suceava, artist plastic, absolvent al Facultăţii de Arte Plastice din Bucureşti (1965), profesor la Liceul „Mihail Sadoveanu” din Borca şi în Piatra-Neamţ, preşedinte al Filialei Neamţ a U. A. P. (1990-1992). Expoziţii personale la Iaşi, Bacău, Bucureşti. Prezent în expoziţii judeţene, bienale, saloane naţionale, de grup. Lucrări în colecţii de stat şi particulare în ţară şi în străinătate. Premiul U. A. P. la Saloanele Moldovei (Bacău-Chişinău, 1991), la Bienala de Arte Plastice „Lascăr Vorel” din Piatra-Neamţ (2005). A participat la 12 tabere de pictură.
■ 31/1882 – n. Sidonia Hogaş, la Piatra-Neamţ (d. 19. 04. 1976, la Piatra-Neamţ), profesoară, compozitoare, dirijoare, memorialistă. Este fiica lui Calistrat Hogaş. Studii: la Piatra-Neamţ, cu dascăli străluciţi, Conservatorul din Iaşi, având-o profesoară pe Florica Mezincescu. A profesat la Ploieşti, iar după Război, la Piatra-Neamţ (Şcoala Particulară de Fete şi Şcoala Normală de Băieţi „Gheorghe Asachi”). În casa părintească, a organizat o cameră, pentru vizitare, dedicată memoriei tatălui (septembrie 1939). În 1940, publică „Tataia – Amintiri din viaţa scriitorului Calistrat Hogaş”. A donat statului casa părintească, pentru a fi restaurată şi organizată ca muzeu memorial (1967).
Constantin TOMŞA