■ 1/1432 – 590 de ani de la moarte Alexandru cel Bun, voievod, înmormântat la Mănăstirea Bistriţa.
■ 1/1821 – n. Isaia Vicol (din botez Ioan), la Sărata, Dobreni, Neamţ (d. 20. 06. 1878, Roman), episcop. A studiat la Seminarul de la Socola. În 1865 este egumen la Golia în Iaşi; delegat să sfinţească schitul românesc Prodromul din Muntele Athos (21. 05. 1866). În timpul său s-a ridicat actuala reşedinţă episcopală din Roman.
■ 1/1917 – 105 ani de la naştere Vera Hudici, la Cotileu, Hotin (d. 28. 01. 1999, Bucureşti), prozatoare, publicistă, a urmat cursurile liceale la Hotin. Până la Al Doilea Război Mondial, a lucrat ca soră de caritate la Piatra-Neamţ şi Roman, apoi, ca directoare a unui orfelinat. A debutat la începutul anilor ’40 cu povestiri în Ziarul „Ceahlăul” şi a colaborat (pseud. Credinţa Coteleanu) la revista „Apostolul” din Piatra-Neamţ. În 1995, primeşte Premiul Naţional al Fundaţiei „România Mare”.
■ 1/1942 – 80 ani de la naştere Ecaterina Mihăilă (n. Mocanu), la Roman, poetă, teoretician literar, doctor în filologie. După absolvirea Liceului „Otilia Cazimir” din Roman (1959) şi a Facultăţii de Filologie a Universităţii din Bucureşti (1967), a devenit cercetătoare la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”. A debutat cu studiul „Metode matematice în analiza operei literare”, în volumul colectiv „Analiză şi interpretare” (1972). Colaborări: „Cahiers de linguistique theorique et appliqué”, „Limba română”, „Limbă şi literatură”, „Revue roumaine de linguistique”, „Revista de istorie şi teorie literară”, „Studii şi cercetări lingvistice” ş. a. Alte cărţi: „Receptarea poetică” (teză de doctorat), „Neguţătorul de vise”, „Textul poetic. Perspectivă teoretică şi modele generative”, „Limbajul poeziei româneşti neomoderne”, „Semiotica poeziei româneşti neomoderne”.
■ 2/1890 – Ion Creangă a fost înmormântat în Cimitirul „Eternitatea” din Iaşi.
■ 4/1943 – n. Doina Daşchievici, la Bacău, profesoară, artist plastic. Absolventă a Institutului de Arte Plastice din Iaşi. Debut artistic: o expoziţie la Galeria „Victoria”, Iaşi (1963). Membră a U. A. P. A expus (1981-2007) la: Piatra-Neamţ, Bucureşti, Târgu-Mureş, Bacău, Iaşi, Salonul Republican Bucureşti, U. A. P. Suceava, Saloanele Moldovei Bacău-Chişinău, Moineşti, Budapesta, Oradea şi Satu Mare (1999), Expoziţia Taberei Durău, Bienala „Lascăr Vorel” Piatra-Neamţ; alte expoziţii la: Radio Bucureşti, RIFIL Grup, Veneţia, Galeria „Artis”, Galeria „Apollo” şi Salonul de Artă, Bucureşti, „Artimundo”, Bruxelles. A participat la Tabere şi simpozioane (1982-2007): Almaş, Brateş, Viişoara, Borca, Dumbrava, Potoci, Durău, Văratic, Ceahlău. Distinsă cu Premiul „Aurel Băeşu”, Diploma de recunoştinţă şi Marele Premiu al Ministerului Culturii 2005.
■ 9/1896 – n. Aurelia Ghiaţă-Vasiliu, la Piatra-Neamţ (d. 1972, Bucureşti), plasticiană, o perioadă, profesoară de desen la Şcoala Normală de Învăţătoare din Piatra-Neamţ. A absolvit Academia de Arte Frumoase Iaşi (1921). A deschis prima expoziţie de artă decorativă (panouri pe pânză de in şi proiecte) la Bucureşti (1927). Expoziţii: Salonul Oficial de Arhitectură şi Arte Decorative (Premiul I), Barcelona (1930, medalie), Paris (1937), New York (1939), Milano (1940, 1957), Bienala de Arte Decorative Bucureşti (1954, 1956). În 1970, donează statului român întreaga colecţie de lucrări şi un imobil spre a deveni Casa „Dimitrie şi Aurelia Ghiaţă”, care, oficial, a devenit muzeu în 1994. O parte din creaţiile artistei se află în Muzeul de Artă din Piatra-Neamţ. Artist Emerit.
■ 12/1846 – n. Alexandru Lambrior, la Soci, Neamţ (d. 20. 09. 1883, Iaşi, conf. Dgl, L/O; după C. Prangati, n. 10. 09. 1846 – d. 30. 10. 1883, Iaşi), filolog şi folclorist. A urmat cursuri primare la Fălticeni, Târgu-Neamţ şi Piatra-Neamţ, a absolvit Facultatea de Litere din Iaşi. Profesor la: Botoşani şi Iaşi. Membru la „Junimea” (1972), debut în 1873. Sprijinit de Titu Maiorescu, bursier la Paris, pentru desăvârşirea studiilor (1875). Revine la Iaşi: repetitor la Şcoala Normală Superioară, ţine cursul de filologie română la Universitate; membru corespondent al Academiei Române (1882). S-a remarcat ca filolog (Membru al Societăţii Franceze de Lingvistică).
■ 12. 01. 1947 Mihai Şurubaru‚ la Buhuşi, Bacău, profesor, publicist. După absolvirea şcolii generale şi a liceului în Buhuşi (1965), a absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Iaşi, (1970), doctor în istorie (2000). A predat istoria la şcoli din Piatra-Neamţ, metodist şi membru al Consiliului consultativ al I. Ş. Neamţ; preşedinte al S. Ş. I., Filiala Neamţ. Cărţi; „Sinteze şi teste de istorie. Capacitate”; „Identitate restituită. Şcoala Nr. 2 din Piatra-Neamţ”, I-IV; „Contribuţia învăţătorilor din judeţul Neamţ la realizarea Marii Uniri”; „Dirigenţia” I-II (colab.); „Liceul «Petru Rareş» din Piatra-Neamţ în anii Primului Război Mondial”; „Istoricul Vetrei-înconjurătoare a Mănăstirii Neamţ-Secu”; „Piatra-Neamţ în anii Primului Război Mondial (1914-1918)”; „Băncile populare din judeţul Neamţ” ş. a.
■ 16/1944 – n. Radu Boruzescu, la Secuieni, Neamţ, scenograf, absolvent al Facultăţii de Arte Decorative şi Scenografie de la Institutul de Arte Plastice din Bucureşti. Premii pentru scenografia filmelor „Felix şi Otilia”, „Cu mâinile curate”, „Nuntă în cer” ş. a. Stabilit la Paris (1975). A lucrat cu Mircea Veroiu, Dan Piţa, Lucian Pintilie, Liviu Ciulei, Andrei Şerban, Petrică Ionescu.
■ 17/1977 – n. Laurenţiu Dimişcă, la Piatra-Neamţ, artist plastic, absolvent al Liceului de Artă „Victor Brauner” (1995) şi al Universităţii de Artă din Cluj-Napoca (2000), master în pictură, la aceeaşi Universitate (2002). Este membru al Asociaţiei Internaţionale Art en Marche, Paris (2003). Expoziţii personale (2003-2021): Bacău, Bârlad, Bucureşti, Galaţi, Palatul Parlamentului din Bucureşti, Galeria „Apollo”, Roanne, Franţa, Castelul Bealieu, Franţa, Eidhoven, Lyon, Lapalisse, Franţa, Club Conti, Milano, Galeria „Aripa”, Torino, I. C. R. din Budapesta, Praga, Galeria „Cozia”, Belgia. Lucrări de artă monumentală în tehnica sgraffito: Cluj-Napoca, Dealul Mare, Piatra-Neamţ. Premiul U. A. P. la Bienala „Lascăr Vorel”, Piatra-Neamţ.
■ 17/1985 – n. Corina Mariş, la Piatra-Neamţ. Studii: Liceul de Artă „Victor Brauner”, Universitatea de Artă Plastică „George Enescu” (2007), Secţia Design textil. Expoziţii personale, de grup şi colective: Bucureşti, Iaşi, Piatra-Neamţ.
■ 18/1898 – n. F. Brunea-Fox (pseud. Filip Brauner), la Roman (d. 12. 06. 1977, Bucureşti), gazetar, traducător, supranumit „prinţul reportajului”. Cursuri primare, în oraşul natal, Liceul Naţional din Iaşi, când semna în revista „Zări senine” şi traduce din Baudelaire, împreună cu Beno Wechsler (B. Fundoianu). Debut cu poezii, sub semnătura Pan, în „Versuri şi proză” (1915), iar în gazetărie, la „Arena” (1918). După Război, se mută la Bucureşti şi urmează un an la „Universitatea Liberă”. Colaborări: „75 H. P.”, „Punct”, „Puntea de Fildeş”, „unu”, „Integral”, „Contimporanul”. Profesionist recunoscut în redacţiile: „Dimineaţa” şi „Adevărul”. Volume: „Cinci zile printre leproşi”, „Oraşul măcelului”, „Hârca piratului”, „Reportajele mele”, „Memoria reportajului”. Traduceri din: Lion Feuchtwanger, R. L. Stevenson, Paul-Louis Courier, Pablo de la Torriente-Brau, O. J. Cardosa, Gabriel Chevalier, Gaston Berger.
■ 18/1925 – n. Emil Leahu, la Bacău (d. 15. 11. 2002, la Piatra-Neamţ), profesor de limba şi literatura română, estetician, autor de manuale şcolare. A absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii Bucureşti. Profesor şi la Liceul „Calistrat Hogaş” din Piatra-Neamţ (1961. Cărţi: „Estetica sonetului”, „Opera şi personalitatea lui Ion Creangă”, „Factura romantică în nuvela lui C. Negruzzi”, „Tudor Arghezi, limbaj de pamfletar” ş. a.
■ 20. 01. 1912 – d. Constantin Andrieş, la Piatra-Neamţ (n. 1835, Piatra), om politic, publicist. A absolvit Şcoala Domnească din localitatea natală şi Seminarul „Veniamin Costachi” din Iaşi. A fost ales primar al oraşului (1867-1868; 1899-1901), funcţie în care a extins teritoriul localităţii prin cumpărarea, la licitaţie, a moşiei Mărăţei (azi, cartier) de la Ana Balş-Lăţescu (decembrie 1867). A deţinut funcţia de director al Prefecturii şi a fost consilier local. A scos săptămânalul „Corespondenţia provincială” (1874-1901, cu întreruperi).
■ 21/1951 – n. Cezar Ţucu, la Blăgeşti, Bacău, profesor, poet, publicist, membru al U. S. A fost: redactor, redactor-şef adjunct, redactor-şef al Revistei „La Tazlău”; redactor la Revista „Antiteze”. Debut editorial cu „Lumea în 300 de epigrame şi catrene” (1998); alte cărţi: „Blestemele şi scrisorile Creatorului”, „Reforma şcolară şi alte fabulaţii”, „Aria figurilor plane”, „Aproape fabule”, „Fabule matematice”, „Alte scrisori şi blesteme”, „Noi scrisori şi blesteme”, „Numai blesteme”, „Scrisori neterminate”, „Blestemele păcatului”.
■ 25/1851 – n. Lascăr A. Vorel, la Piatra-Neamţ (d. 20. 06. 1902. Piatra-Neamţ), farmacist, finul lui Lascăr Catargiu, ispravnic de Neamţ, viitorul prim-ministru. A absolvit Facultatea de Farmacie (1874). A luat în primire farmacia din Piatra-Neamţ în 1878. Este membru fondator al Societăţii Ştiinţifice Literare „Asachi” (decembrie 1880). Colaborator cu articole despre medicina populară în publicaţiile „Corespondenţia provincială” şi „Asachi”.
■ 26/1912 – 110 ani de la naştere Ion Rotaru, la Slobozia, Roznov, Neamţ (d. 1971, Bucureşti), profesor, publicist. A urmat şcoala primară în sat, Şcoala Normală „Gheorghe Asachi” din Piatra-Neamţ, Liceul de Băieţi din Deva, apoi, licenţiat în filozofie, intră în gazetărie (director al cotidianului „Naţionalul nou”, Bucureşti. Colaborări: „Adevărul literar şi artistic”, „Universul”, „Curentul”. Publică literatură pentru copii („Ursulică”, „Urechilă”, „Moara piticilor”, „Povestea lui Ursulică şi Năică” ş. a.). Autor de manuale şcolare pentru clasele I-IV, unele în colab.
■ 28/1932 – 90 ani de la naştere Emil Bucureşteanu, la Slobozia, Roznov, Neamţ, profesor, poet, prozator, publicist, a absolvit cursul inferior la Liceul „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ, a întrerupt studiile (1947-1951), apoi, a continuat la Şcoala Specială din Brăila şi a absolvit Facultatea de Filosofie a Universităţii Bucureşti (1958). Redactor la ziarul „Flacăra” din Piatra-Neamţ, profesor la Liceul „Petru Rareş”, la Colegiu Naţional de Informatică din Piatra-Neamţ. Colaborări: „Ceahlăul”; „Steagul roşu”, „Preocupări didactice”, „Tribuna şcolii”; „Magazin”; „Flacăra”. Debut editorial: „Student în filosofie – Pagini de dragoste”, roman (2006). Alte cărţi: „Naiana şi Raşela”, „Ani de şcoală”, „Muntencele”, „Iubiri vinovate”, „Poemele iubiri”, „Povestiri”, „Cronici, eseuri”, „Proprietatea e sfântă”, „Drumuri întrerupte” (colab.), antologia „Poeţi nemţeni” ş. a.
■ 31/1882 – n. Sidonia Hogaş, la Piatra-Neamţ (d. 19. 04. 1976, la Piatra-Neamţ), profesoară, compozitoare, dirijoare, memorialistă. Este fiica lui Calistrat Hogaş. Studii: la Piatra-Neamţ, cu dascăli străluciţi, Conservatorul din Iaşi, având-o profesoară pe Florica Mezincescu. A profesat la Ploieşti, iar după Război, la Piatra-Neamţ (Şcoala Particulară de Fete „Eugenia Popovici şi Valentina Focşa” ce va deveni Liceul de Fete, în prezent, Colegiul „Calistrat Hogaş”, şi la Şcoala Normală de Băieţi „Gheorghe Asachi”). În casa părintească, a organizat o cameră, pentru vizitare, dedicată memoriei tatălui (septembrie 1939). În 1940, publică „Tataia – Amintiri din viaţa scriitorului Calistrat Hogaş”. A donat statului casa părintească, pentru a fi restaurată şi organizată ca muzeu memorial (1967).
(N. R. – Prelucrare după Personalităţi ale culturii din judeţul Neamţ, un calendar alcătuit de Constantin Tomşa, Editura Crigarux&Cetatea Doamnei, Piatra-Neamţ, 2014).
Red.