■ 1/1940 – n. Ioniţă Ichim, la Bogheşti, Bacău, profesor universitar doctor în geografie (1973), cercetător. A absolvit Facultatea de Geografie a Universităţii (1965). Stabilit la Piatra-Neamţ (1988), cercetător ştiinţific la Staţiunea de Cercetări „Stejarul”. A fost membru al mai multor societăţi ştiinţifice din ţară şi din străinătate (Marea Britanie, Japonia). Autor a peste 200 de lucrări publicate, din care 50 în străinătate. Premiul Academiei Române „Gheorghe Murgoci”.
■ 4/1923 – n. Paul Vasiliu, la Piatra-Neamţ, profesor de filosofie, psihologie, pedagogie, inginer, inspector şcolar, profesor la Şcoala Medie Nr. 1 de Băieţi (azi, Colegiul Naţional „Petru Rareş”, 1954-1955), profesor şi director al Liceului Pedagogic, al Grupului Şcolar de Chimie (azi, Colegiul Tehnic „Gheorghe Cartianu” (1965-1968), toate din Piatra-Neamţ, om de o aleasă cultură, autor al numeroase articole şi, ,Monografiei Şcolilor Normale din Piatra-Neamţ 1912-2002” (2002).
■ 6/1930 – n. Dorel Dorian la Piatra-Neamţ (d. 5. 11. 2014, Bucureşti), ziarist, scenarist, dramaturg. Absolvent al Liceului „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ şi al Facultăţii de Electrotehnică (1953). Redactor la „Viaţa studenţească” şi la „Ştiinţă şi tehnică”, redactor-şef la „Realitatea evreiască”. A debutat cu „N-au înflorit încă merii”, povestiri (1955), volum urmat de „Dacă vei fi întrebat” (1959), „Secunda 58”, piesă cu care se va inaugura T. T. din Piatra-Neamţ (1961), urmate de alte creaţii ce vor alcătui volumele: „Teatru” (1969), „Teatru cu bile” şi „Ficţiuni pentru revolver şi orchestră”, „Anchetatorul SF şi forţele oculte”, „Foc în Calea Văcăreşti” ş. a.
■ 6/1967 – 55 ani de la naştere Daniel-Ioan Tătaru, la Piatra-Neamţ, profesor universitar dr. (1992), matematician. A absolvit Liceul „Petru Rareş” (1985) şi Facultatea de Matematică din Iaşi (1990), cu o lucrare despre ecuaţiile Hamilton-Jacobi în spaţii Banach, premiată cu Premiul „Gheorghe Ţiţeica” al Academiei Române de Ştiinţe (1994). A plecat în S. U. A., şi a parcurs întreaga ierarhie universitară. Societatea Americană de Matematică i-a acordat „Bộher Memorial Prize” (2002); membru al Academiei Americane de Arte şi Ştiinţe.
■ 10/1947 – 75 ani de la naştere Mircea Zaharia, la Muncelul de Sus, Iaşi. Membru al Uniunii Oamenilor de Teatru şi al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România. Facultatea de Filologie a Universităţii Alexandru Ioan Cuza (Iaşi,1970). Profesor (1970-1972), apoi referent literar la Teatrului Tineretului din Piatra-Neamţ, secretar literar (1980-1989; 2001-2005), director (1989-1991), director adjunct (1991-1994). Îngrijeşte, editează sau prefaţează câteva cărţi despre TT şi personalităţile care l-au marcat (O istorie anecdotică a unui teatru serios, Ion Coman sau mitul T.T., Eduard Covali – Teatru, Festivalul de Teatru de la Piatra-Neamţ, 1969-2019). Secretar artistic la Facultatea de Muzică (Secţia Piatra-Neamţ) a Academiei Gheorghe Dima din Cluj (2001-2008). Secretar general de redacţie la Ziarul Ceahlăul (1994 – 2011), redactor responsabil al revistelor: Antiteze (nr. 1, oct. 1998), Meridianul Ozana (nr. 1-8, dec. 1997 – dec. 2000), redactor-şef al revistei Apostolul (din 1999 şi în prezent).
■ 12/1938 – n. Elena Florescu, la Paşcani, Iaşi, etnolog, documentarist, publicist. Absolventă a Facultăţii de Ştiinţe Naturale-Geografie din Iaşi (1959), doctor în istorie (1998), muzeograf la Muzeul Etnografic al Judeţului Neamţ. A debutat cu „Portul popular din Zona Neamţ” (1973). Alte cărţi: „Arhitectura populară din Zona Neamţ”; „Tradiţii populare de pe Valea Bistriţei”; „Textile populare de casă din Zona Neamţ”, „Biserici vechi de lemn din Ţinutul Neamţ”. Titlul de Excelenţă, „Diploma de Onoare şi Medalia de Aur”, de către A. O. Ş.
■ 13/1912 – 110 ani de la naştere Constantin D. Borş, la Piatra-Neamţ (d. 10. 01. 1998, Piatra-Neamţ), profesor de matematică învăţământul liceal, întemeietor al „şcolii” de matematică din Neamţ, colaborator la: „Revista de matematică”, „Buletinul Matematica”, „Gazeta de Matematică şi Fizică”, „Pitagora” ş. a. Distins cu titlurile de profesor fruntaş (1965), profesor emerit (1970), Cetăţean de Onoare al Municipiului Piatra-Neamţ. Cu pseudonimul Lucian Mircea a semnat versuri în presa literară. Animator al Cercului Literar „Slova nouă” din Piatra-Neamţ. Împreună cu Constantin Prâsnea, Dumitru Almaş, Har. Mihăilescu, Constantin Gavriliu, Nichita Bistriceanu, a pus bazele primei filiale, din Piatra-Neamţ, a Uniunii Scriitorilor (1947). A obţinut locul I la un concurs de sonete al Revistei „Contemporanul” (1947), urmat de Ştefan-Augustin Doinaş.
■ 13/1924 – n. Andrei Strihan, la Roman, teatrolog, doctor în filosofie, (1964), profesor de estetică la Institutul de Teatru şi Film „I. L. Caragiale” Bucureşti (1950-1976), cronicar teatral la revista „Contemporanul” (1964-1976), coautor la „Dicţionar de estetică generală” (1972) şi la „Istoria teatrului în România”, III, 1973. Cărţi: „O aventură estetică cu Teodor Mazilu”; „Contururi secrete”, „Siluete”; „Leone De’ Sommi, precursor al regiei moderne”.
■ 15/1909, n. Vladimir Laşcu, la Samara, Rusia (d. 24. 12. 1996, Piatra-Neamţ), profesor de educaţie fizică, publicist. Absolvent al Academiei Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti, a predat la Liceul „Petru Rareş” şi la Şcoala Sportivă din Piatra-Neamţ; animator al activităţii sportive de performanţă. Colaborări: „Revista de educaţie fizică şi sport”, „Ceahlăul”, „Revista de pedagogie”, „Gazeta învăţământului”. Autor al cărţii „Traversarea deşertului” (1991), un document preţios despre lagărele sovietice.
■ 15/1925 – n. Savin Bratu, la Roman (pseud. Raul Baraş, d. 4. 03. 1977, Bucureşti), critic şi teoretician literar. A absolvit Liceul Naţional, Iaşi, Facultatea de Litere, Bucureşti (1950), parcurge toate treptele ierarhiei universitare, doctor în filologie (1969). Cărţi: „Cronici”; „Ibrăileanu, omul”; „Mihail Sadoveanu”, „O biografie a operei. Ion Creangă”; „Fundamentele criticii literare. De la Sainte-Beuve la noua critică” ş. a.
■ 17/1906 – n. Constantin Romanescu, la Grinţieş, Neamţ (d. 1990, Dreptu, Poiana Teiului, Neamţ), publicist şi învăţător de excepţie, apreciat de Mihail Sadoveanu („Patriotism. Opera unui modest învăţător”, în „Dimineaţa”, 2. 01. 1937). Şcoala Normală „Vasile Lupu” din Iaşi (1924). A construit şcoala, a amenajat un muzeu de ştiinţe naturale, un atelier, un laborator de fizică la Dreptu, Poiana Teiului. Colaborator la „Revista de pedagogie”.
■ 21/1936 – n. Constantin Cucu, la Solonţ, Bacău (d. 22.02.2016, Piatra-Neamţ). Ziarist. Absolvent al Facultăţii de Filosofie – secţia ziaristică – Bucureşti (1958). Şef de secţie la Ziarul „Ceahlăul” (1968-1974), consilier principal la Bibliopolis S. A. Piatra-Neamţ (după 1989), redactor-şef al Revistei „Asachi” (1991-2005), redactor-şef al săptămânalului „Informaţia Primăriei”, Piatra-Neamţ (1996-2002). Autor al volumului de povestiri „În volbura apelor”.
■ 23/1871 – n. Garabet Ibrăileanu, la Târgu-Frumos (d. 11. 03. 1936, Bucureşti), critic, istoric şi teoretician literar, prozator. Numele său este legat de Roman, pentru că aici a urmat gimnaziul (1883-1887), tatăl său fiind administrator de moşie în zonă, apoi slujbaş în oraşul dintre Moldova şi Siret. A înfiinţat Societatea „Orientul” (cu Raicu Ionescu-Rion şi alţi colegi de liceu), redactează Revista „Şcoala nouă”, împreună cu Panait Muşoiu şi Eugen Vaian, unde publică primele versuri, note de lectură, comentarii despre artă şi traduceri, semnând şi cu pseudonimul Cezar Vraja.
■ 23/1883 – n. Dimitrie Leonida, la Fălticeni, Suceava (d. 4. 03. 1965, Bucureşti), inginer, specialist în energetică, profesor universitar, om de ştiinţă, membru al Academiei de Ştiinţe din România (1935). A absolvit Liceul „Mihai Viteazul”, din Bucureşti. În studenţie (,,Politehnica” din Charlotenburg, 1903-1908), a conceput proiectul Metropolitanului din Bucureşti; proiectul de diplomă cu tema Complexul hidroenergetic al Bistriţei, lângă Bicaz. S-a întors în ţară (1908), angajat la Primăria Capitalei; s-a ocupat de introducerea iluminatului electric în Bucureşti. Profesor universitar la Timişoara şi Bucureşti; a înfiinţat: prima şcoală de electricieni şi mecanici, primul Muzeu Tehnic din România, a realizat una dintre primele staţii de emisie radiotelegrafică din România. Laureat al Premiului de Stat. O staţie de metrou, Muzeul din Bicaz, Hidrocentrala de la Stejarul, o stradă şi un liceu din Piatra-Neamţ îi poartă numele.
■ 24/1924 – n. Antoaneta Ralian, la Bucureşti, traducătoare. A fost elevă a Liceului „Roman-Vodă” din Roman, a urmat Facultatea de Litere şi Filozofie din Bucureşti (1944-1948); a coordonat secţia de traduceri a Direcţiei Generale a Editurilor (1950-1961); redactor la E. P. L. U. (Univers) până la pensionare (1982). Premiul A. S. Bucureşti, Premiul U. S., iar Departamentul de Stat al S. U. A. i-a acordat Diploma pentru activitate de promovare a literaturii americane în România (2002). Colaborări: „Luceafărul”; „România literară”, „Secolul 20/Secolul 21”.
■ 25/1936 – n. Constantin Filimon, la Piatra-Neamţ (d. august 2013), artist plastic. Absolvent al Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, Bucureşti (1967). Din 1978, profesor de desen la şcoli din Neamţ. A lucrat pictură monumentală, religioasă, pentru bisericile din Zăpodeni (Iaşi), Muncel (Alba), Drăgeşti (Bihor), Verşeşti (Neamţ), Tigveni Bârseşti (Argeş). A participat la Saloane şi Bienale de grafică în Bucureşti (1971-1978) şi în expoziţii colective şi personale la Piatra-Neamţ (1981-1994). A expus în S. U. A. şi Canada (1980-1997), apoi în Mexic, Ungaria, Franţa, India şi Venezuela.
■ 26/1887 – 135 ani de la naştere Vasile Petrovanu, la Trifeşti, Roman (d. 26. 11. 1941, Iaşi), pedagog, publicist. Absolvent al Facultăţii de Litere şi Filozofie, secţia istorie (1910). Profesor şi director (1938-1941) la Şcoala Normală „Vasile Lupu” şi la Liceul Militar din Iaşi. Autor de manuale de istorie pentru clasele I-a, a II-a şi a V-a secundare. Susţine apariţia Anuarului Şcolii Normale „Vasile Lupu” din 1926, în care publică „Istoricul şcolii de la 1855 la 1893”. A colaborat la revista cadrelor didactice „Şcoala normală”.
■ 26/1896 – n. Aurel Băeşu, la Fălticeni (d. 24. 08. 1928, Piatra-Neamţ), artist plastic. A urmat Şcoala de Belle Arte din Iaşi, apoi, cu sprijinul lui G. T. Kirileanu şi al lui D. Lalu, studiază la Roma. Încă din timpul studenţiei este distins cu Premiul pentru Desen al Academiei Române (1915). Participă la Primul Război Mondial, în luptele de la Oituz şi Cireşoaia (1917). Întors din Italia, îşi cumpără o căsuţă în Piatra-Neamţ (azi, pe Strada „Ion Creangă”). În 1926, călătoreşte în Franţa, Slovenia şi Ungaria. Prin creaţia sa, marcată de influenţa lui Nicolae Grigorescu, apoi prin aura sa romantică şi cantonarea în impresionism, rămâne unul dintre pictorii importanţi stabiliţi la Piatra-Neamţ.
■ 28/1936 – n. Mircea-Eduard Bălan, la Bucureşti, profesor, istoric literat, eseist. Absolvent al Şcolii Nr. 1 „Anton Pann”, al Liceului „Cuza-Vodă” din Huşi, al Facultăţii de Teologie din Bucureşti şi al Facultăţii de Filologie din Iaşi. Profesor şi director la Şcoala Generală din Comuna Taşca, Neamţ, transferat la Liceul Pedagogic „Gheorghe Asachi” (1976-1981) şi la Liceul Teoretic „Calistrat-Hogaş” (1981 – până la pensionare), ambele din Piatra-Neamţ. A debutat editorial cu volumul „Costache Negruzzi – Alexandru Lăpuşneanu” (1996), urmat de două eseuri: „Etape în receptarea operei lui Ion Creangă”, „Metaforă, simbol, mit în poezia eminesciană” ş. a. Autor de studii didactice apărute în publicaţii centrale şi locale. Colaborator al revistei „Apostolul”. (N. R. – Prelucrare după Personalităţi ale culturii din judeţul Neamţ, un calendar alcătuit de Constantin Tomşa, Editura Crigarux&Cetatea Doamnei, Piatra-Neamţ, 2014).
Red.