O prioritate pentru societatea românească ar trebui să fie Generaţia NEET (Not in Education, Employment or Training), sintagmă care desemnează o categorie socială mai puţin vizibilă, alcătuită din tinerii cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani, care nu sunt angajaţi şi nu participă la niciun program de educare sau formare. Statisticile arată că, în prezent, aproximativ 50.000 de tineri din România se află în această situaţie.
Fie că au abandonat şcoala, fie că au absolvit-o magna cum laude, tinerii NEET nu lucrează, iar unii dintre ei nici nu îşi propun asta.
Între cauzele care au dus la apariţia acestei categorii sociale se numără: abandonul şcolar (care are, la rândul său, diferite cauze – impedimentele frecventării cursului seral, preţul transportului, sărăcia, lipsa înţelegerii din partea familiei etc.), piaţa neagră, ca punct de atracţie în realizarea, cu uşurinţă, a unor venituri; necesitatea îngrijirii permanente a unor membri ai familiei; existenţa unor traume psihice majore – decese, agresiuni etc.; sistemul educaţional românesc, axat pe pregătirea teoretică, ignorând abilităţile pentru activităţile practice.
O categorie predispusă la integrarea în NEET este aceea a tinerilor vulnerabili, pentru că au diferite dizabilităţi sau boli grave, a celor proveniţi din instituţiile de ocrotire şi protecţie socială.
Pe de altă parte, specialiştii atrag atenţia că, dacă o persoană rămâne într-o stare derizorie o perioadă lungă de timp, ea are tare psihologice şi mintale care se refac greu. Alte state folosesc pentru tinerii NEET aşa-zisele „întreprinderi de inserţie socială”, pentru recuperarea psihologică a acestor tineri.
În ciuda tuturor acestor impedimente, tinerii NEET pot fi reintegraţi în sistemul educaţional, prin implicarea consilierilor şcolari, a părinţilor sau rudelor acestora, dar şi a altor membri ai comunităţii.
În acest sens, pot fi organizate întâlniri cu aceşti tineri, în cadrul cărora consilierul şcolar le poate prezenta riscurile abandonului şcolar, avantajele frecventării şi absolvirii cursurilor şcolare, antrenându-i în diferite activităţi care să le pună în valoare calităţile, să-i motiveze şi să le dea un scop în viaţă. Aceasta cu atât mai mult, cu cât, aşa cum arată sociologul Dani Sandu, tinerii NEET din România sunt tocmai cei care nu au încredere în instituţiile statului şi în societate în general, probabil nu au nici foarte mulţi prieteni. Nu interacţionează cu instituţiile publice – poate doar ca să ceară ajutoare sociale, dar şi asta se întâmplă rar. Nu vor să iasă din bula în care se introduc singuri, de aceea e foarte greu să ajungi la ei (https://www.dor.ro/edudor-tinerii-care-nu-se-vad-dor-25)
În susţinerea tinerilor NEET se poate interveni şi la nivel spiritual, aceştia putând fi cooptaţi în diverse activităţi desfăşurate la nivelul parohiilor, preotul având rolul de mediator între tineri şi comunitate.
Este util ca aceste întâlniri să vizeze şi membrii familiei, care trebuie să conştientizeze faptul că protejându-şi excesiv copiii, nu îi şi ajută. De asemenea, societatea civilă, în ansamblu, trebuie să realizeze că existenţa acestei categorii sociale reprezintă o problemă pentru noi toţi, deoarece studiile arată că lipsa de ocupaţie poate duce la activităţi ilegale, la consum de alcool şi droguri, ceea ce creşte probabilitatea ca aceşti tineri să rămână fără slujbă.
În concluzie, în calitate de dascăli, dar şi de părinţi, avem datoria de a identifica dificultăţile pe care le întâmpină tinerii în procesul de integrare socială, ajutându-i, totodată, să devină cetăţeni activi, deoarece tinerii reprezintă viitorul unei naţiuni.
Prof. Constantin DUNĂRE, C. T. Forestier Piatra-Neamţ
Bibliografie:
1. https://www.dor.ro/edudor-tinerii-care-nu-se-vad-dor-25/
2. http://www.tribunainvatamantului.ro/tinerii-neet/
3. https://www.manager.ro/articole/analize-85/tinerii-neet_generatia-pierduta-a-romaniei-92071.html
4. https://stirileprotv.ro/stiri/social/e-naspa-in-romania-ce-sa-fac-pe-amarati-de-bani-ce-inseamna-generatia-neet-si-cat-de-ingrijorator-este-fenomenul.html