Era trecut de mijlocul lunii ianuarie, anul acesta, când am primit vestea că trebuie să eliberăm clădirea Grădiniţei cu Program Prelungit Nr. 6, Piatra-Neamţ (structură a Şcolii Gimnaziale Nr. 3), până la 1 martie… De ce? – Grădiniţa va trece printr-un amplu program de reabilitare şi modernizare. Primăria Piatra-Neamţ a informat conducerea Şcolii Gimnaziale Nr. 3 despre nevoia urgentă de a reloca grupele de preşcolari, în vederea demarării lucrărilor, începând cu această dată.
Contractul de finanţare pentru acest proiect a fost semnat în luna aprilie 2020. A fost organizată o singură licitaţie, la care s-au prezentat mai mulţi ofertanţi. În urma stabilirii ofertei câştigătoare, dintre ofertele admisibile, s-a înregistrat o contestaţie din partea unui ofertant asupra rezultatului final al licitaţiei. Acest aspect a îngreunat demararea procesului de încheiere a contractului de achiziţii pentru lucrările de execuţie. Totodată, …a fost decalat şi timpul de începere al lucrărilor de execuţie …, a declarat primarul Andrei Carabelea în presa locală.
Având în vedere că ne aflam în mijlocul anului şcolar, că era dificil să găseşti spaţii adecvate desfăşurării activităţilor instructiv-educative cu preşcolarii, noi, cadrele didactice, nu am acordat credit acestei veşti şi ne-am continuat liniştite munca la catedră. La un moment dat, ne gândisem să ne adresăm în scris domnului primar, să ne sprijine în amânarea termenului de începere a lucrărilor, măcar până la prima vacanţă – cea de Paşti, însă ni s-a explicat că aceasta este data limita admisă pentru demararea proiectului. Conducerea Şcolii a găsit rapid soluţia de a muta grupele noastre de preşcolari la G.P.P. nr. 9 (de asemenea, structură a şcolii), unde funcţionau deja alte patru grupe.
Ni se părea inadmisibil şi imposibil să „muţi” o grădiniţă de copii, cu toate „lucruşoarele” lor, în toiul anului şcolar, într-un timp foarte scurt. Au urmat momente deloc uşoare pentru noi: informarea părinţilor, care, fireşte nu au fost deloc încântaţi de această veste, organizarea întregului proces de mutare şi cea mai tristă parte – înştiinţarea copilaşilor despre faptul că urmează să plece în altă grădiniţă. Valuri de nemulţumiri şi de întrebări din partea copiilor şi părinţilor au venit peste noi, care eram la fel de bulversate şi pentru care nu aveam răspunsuri. Cum educatoarele dispun de creativitate, le-am explicat copilaşilor printr-o poveste frumoasă, cum se va transforma grădiniţa „veche”, într-un loc de vis, plin de magie, cu ajutorul unor oameni harnici şi pricepuţi. Astfel, îngrijorarea din ochişorii lor s-a mai şters… „Doamna, vom lua toate jocurile şi jucăriile cu noi? Şi Calendarul naturii? Şi creioanele? Şi…pernuţele? Şi…?” I-am asigurat că îşi vor găsi toate aceste lucruri în noua sală de clasă… Copiii au încredere în „oamenii mari”, iar aceştia nu trebuie să îi dezamăgească niciodată. Activitatea cu preşcolarii cere implicare deosebită, adaptarea lor la mediul educaţional construindu-se în timp, cu mult efort şi măiestrie didactică, iar rezultatele se văd pe tot parcursul vieţii unui …Om. De-ar înţelege toată lumea acest lucru, ar fi mai multă fericire în noi! Obişnuiţi cu greul, după doi ani de restricţii şi reguli stricte impuse de pandemie, iată-i pe micuţi în faţa unei alte provocări, unei alte… schimbări… Sunt sigură că se vor adapta la lumea nouă ce îi aşteaptă, pentru că sunt puternici şi uneori mai înţelepţi, pentru că vin să ne înveţe lecţii pe care noi le-am uitat…
Fiecare educatoare agoniseşte în anii de activitate multe materiale didactice (planşe, cărţi, jetoane, jocuri, imagini, …), care, pentru necunoscători, ar putea însemna nimicuri. Cea mai dureroasă parte a acestui proces de mutare a fost selectarea acestor lucruri, care vin din trecut, cu poveşti şi care au răscolit amintiri cu …chipuri de copii – acum adolescenţi sau adulţi, cu emoţii, cu momente frumoase… Ştiam că nu vom avea suficient spaţiu în noua locaţie şi a trebuit să renunţăm la multe dintre ele. Meseria aceasta se face cu tot sufletul, cu toată fiinţa, altfel nu îţi poţi împlini misiunea şi poate de aceea am simţit un mare gol în … inimă.
Cu eforturi mari, apelând la toate resursele rămase după îmbolnăvirea cu Covid, cu sprijinul părinţilor, am reuşit să mutăm mobilierul şi toate lucrurile şi să amenajăm noul spaţiu, care e foarte mic, nedecomandat de o altă sală grupă şi care are triplă funcţionalitate, fapt impus de această situaţie tuturor grupelor din această grădiniţă. Dar nu contează aceste aspecte…
Important este să înţelegem că lucrurile măreţe se realizează cu eforturi, că uneori calitatea actului educaţional are de suferit, că „generaţia de sacrificiu” nu se va putea bucura de rezultatul obţinut prin astfel de … proiecte. Oare ar putea „oamenii mari” pricepuţi să le gândească în aşa fel încât să nu îi dezamăgească pe cei mici?
Prof. Ramona-Mihaela ROŞU