Considerată autoarea a două mari opere, una literară şi una civică, Ana Blandiana, pe care eu o numesc marea doamnă a paradoxurilor poetice (şi nu numai) a avut o vizită intensă în oraşul Piatra- Neamţ la invitaţia domnului director Adrian Alui Gheorghe, directorul Bibliotecii Judeţene G. T. Kirileanu. Astfel, într-o atmosferă înaltă, noi, pietrenii, am avut fericirea de a sărbători Ziua Mondială a Poeziei (21 Martie 2017) împreună cu doamna Ana Blandiana şi cu mulţi din iubitorii acestei minunate arte.
Cu o aparenţă fragilă, dar fiind de fapt unul din cele mai puternice caractere întâlnite, eterică dar plină de consistenţă, profund îndumnezeită dar şi profund terestră, sensibilă până la lacrimi, dar capabilă să ducă tot ce şi-a propus la bun sfârşit… cam aşa am văzut-o pe doamna paradoxurilor, între „America ogarului cenuşiu” şi „Fals tratat de manipulare”…
Un loc special în programul nemţean al poetei l-au ocupat întâlnirile cu adolescenţii de la Colegiul Naţional „Petru Rareş” şi Colegiul Naţional „Calistrat Hogaş”, la care se adaugă o altă întâlnire de suflet cu iubitorii poeziei: la ora 12,30, la Statuia lui Eminescu din faţa Bibliotecii. Cu această ocazie poeta a istorisit cum a luat naştere Ziua Mondială a Poeziei. Povestea începe la Verona, oraşul marilor îndrăgostiţi ai lui Shakespeare, puţin timp după anul 2000, unde o primăriţă foarte iubitoare de cultură a organizat o intâlnire cu 60 de poeţi şi scriitori din toată lumea, ocazie cu care s-a lansat un manifest pentru înfiinţarea Academiei Mondiale a Poeziei sub egida UNESCO. Academia nu s-a mai înfiinţat din cauza crizei şi a lipsei de bani, dar s-a stabilit ceva ce nu costa bani şi anume, comemorarea Zilei Mondiale a Poeziei, pe 21 martie.
Ana Blandiana a dorit să mai împărtăşească auditoriului de la statuia lui Eminescu şi faptul că este mândră de două afirmaţii mult preluate de breaslă şi în presă: „Poezia nu trebuie să fie strălucitoare, poezia trebuie să lumineze” şi „Nu e greu să fii nou, e greu să fii veşnic”.
Pe mine m-au delectat referirile la bine şi frumos, la sorgintea lor antică, la legătura indisolubilă dintre aceste concepte; m-a impresionat durerea din glasul poetei când a opinat că în goana după originalitate, frumosul a dispărut aproape şi din artă şi este la fel de adevărat că urâtul şi răul sunt legate…
Omagiul pietrenilor pentru poeta europeană a libertăţii – titlu primit la Gdansk, datorită volumului de versuri Patria mea A4,– a constat în prezentarea unui recital din versurile domniei sale susţinut de elevi ai Şcolii Generale nr. 3 din Piatra Neamţ şi nenumărate buchete de flori, pe care după ce le-a îmbrăţişat poeta le-a depus la statuia lui Eminescu şi la teiul Anei Blandiana, aflat la câţiva metri de statuie.
În aceeaşi zi, spre seară, la Teatrul Tineretului a avut loc o seară de poezie şi confesiune, moderată de scriitorul Adrian Alui Gheorghe, la care Ana Blandiana a răspuns întrebărilor formulate de criticii literari Teodora Stanciu (Radio Trinitas), Vasile Spiridon, Adrian Jicu, Adrian G. Romila. Dialogul a fost completat cu momente muzicale (chitară clasică), susţinute de Duo Melos – Constantin Andrei şi Titus Flueraş.
Foarte frumoasă a fost imaginea de la care a pornit Teodora Stanciu pentru a-şi construi un drum imaginar spre întrebarea pregătită. Ea a plecat de la simbolistica florii de crin la francezi şi anume: Fidelitatea, Cunoaşterea, Curajul. A exemplificat apoi destinul Anei Blandiana cu fiecare din cele trei caracteristici: fidelitatea faţă de oameni, literatură, adevăr; cunoaşterea, prin intermediul lecturilor şi a inteligenţei, ambele generând gânduri… ambele generând o gânditoare; curajul, prin cerbicia cu care a lucrat împreună cu micul grup de colaboratori la Memorialul Sighet, operă cu care se va mântui cu adevărat.
Întrebare: La care trăsătură din cele trei ţine mai mult…
Răspuns: Deşi şi-a dat o parte din viaţă pentru a face publică suferinţa din România, destinul Anei Blandiana este unul literar…
Închei cu cuvintele Anei Blandiana – tot ce e firesc e miracol – şi cu cuvintele mele – tot ce ni se întâmplă este minunat…
Gianina BURUIANĂ