În contextul actual, marcat pe de o parte de valurile de migraţi care invadează Europa, iar pe de altă parte de intensificarea actelor teroriste ce şochează, pur şi simplu, lumea occidentală şi nu numai, ne întrebăm dacă putem vorbi despre religie sau despre religii a/ale imigranţilor şi cum va arăta continentul european peste douăzeci sau cincizeci de ani?
Semnalăm, pe această cale, apariţia lucrării Migraţie şi religie, la Editura Presa Universitară Clujeană, 2016, sub semnătura domnului Alexandru Buzalic, profesor de teologie dogmatică la Facultatea de Teologie Greco-Catolică, Departamentul Oradea al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca.
În cele 209 pagini, cartea abordează pluridisciplinar problema fenomenologiei migraţii- lor şi a evoluţiei istorice a religiilor. Astfel, autorul ne propune o incursiune în istoria ome- nirii, de la origini până în prezent, evidenţiind influenţa migraţiilor asupra culturii şi civilizaţiei. Subiecte precum: migraţie şi sedentarizare, de la religie la religii, pluralism cultural şi convieţuire, creştinismul şi teologia dialogului, zonele de contact dintre culturi şi civilizaţii, migraţia astăzi etc., sunt doar câteva dintre aspectele ce ne îndeamnă la o analiză mai amănunţită şi meditaţie.
Considerat de Mircea Eliade, drept homoreligious în esenţa fiinţării sale, omul este capabil să experimenteze, printre multe altele, şi sacrul. Ca experienţă a sacrului, religia reprezintă actul fondator al culturii şi motorul oricărei acţiuni umane.
Astăzi, privind fenomenul migratoriu, observăm cu uşurinţă cum orice spaţiu geo-cultural actual îşi devoalează dinamismul populaţiilor, devenind un teritoriu cu mai multe feţe culturale. Deoarece omenirea nu reprezintă altceva decât o unitate în diversitate, globalizarea constituie un fenomen absolut firesc. De aici, putem deduce concluzia că şi migraţia reprezintă un fenomen specific uman, întâlnit în istorie. Substratul cultural-religios şi componenta etnică sunt într-o schimbare continuă, factorul principal al acestei schimbări fiind migraţia unor popoare (populaţii) dintr-un teritoriu geografic în altul. Globalizarea şi migraţiile contemporane sunt adevăraţi catalizatori ai confruntării culturilor secularizate (de tip occident) cu un univers spiritual ce şi-a păstrat elementul religios drept componentă identitară.
Mesajul eshatologic al Bisericii Creştine constituie modelul unităţii în diversitate, singura modalitate de a asigura un climat de pace între oameni, fiind universalitatea mântuirii.
Cunoaşterea raportului dintre migraţie, cultură, aculturaţie, religie, spiritualitate etc., ne oferă o viziune amplă asupra viitorului omenirii. Se prefigurează o Europă a viitorului în care, cu siguranţă, nu vor dispărea europenii. Europa va fi (sau va redeveni) creştină în valorile sale, ancorată în spiritualitatea ce i-a configurat actuala imagine culturală.
Scrisă într-un limbaj accesibil, lucrarea pr. prof. dr. Alexandru Buzalic constituie o abordare de maximă actualitate pentru noi cei care începem să experimentăm consecinţele valurilor de migratori şi ne răspunde unor întrebări esenţiale, fapt pentru care o recomandăm cu toată convingerea.
Dr. Mihai FLOROAIA