Vineri, 24 mai 2024, Institutul de Cercetări Economice şi Sociale „Gh. Zane” Iaşi a găzduit Conferinţa Ştiinţifică Internaţională Problematica feministă în structura social-economică a lumii contemporane. Aflat la a XV-a ediţie, evenimentul a fost organizat în parteneriat cu Filiala Iaşi a Academiei Române, Institutul de Istorie „G. Bariţiu”, Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi, Universitatea Naţională de Arte „George Enescu” Iaşi, Universitatea de Stat „Ion Creangă” Chisinau, Universitatea „Alecu Russo” din Bălţi (Republica Moldova), 13th Elementary School of Ilion, Atena (Grecia) şi Fundaţia Academică Pentru Progres Rural „Terra Nostra” Iaşi.
Organizată şi coordonată de către doamna cercetător gr. II, PhD. Marinela Rusu de la Institutul de Cercetări „Gh. Zane” al Academiei Române, Filiala Iaşi, conferinţa a adunat un număr semnificativ de cercetători, cadre didactice universitare şi din învăţământul preuniversitar, doctoranzi, psihologi, sociologi etc. din ţară şi străinătate.
În decursul conferinţei organizate în sistem hibrid (participare fizică şi on-line), au fost analizate unele concepte fundamentale ale problematicii feministe actuale cum ar fi: definirea identităţii de gen (inclusiv a dificultăţilor de alegere a genului, homoerotism etc.); descrierea stereotipurilor de gen prezente atât în educaţia primită în familie dar şi la şcoală, prin intermediul cărţilor şi jucăriilor destinate copiilor, prin mass media, prin modul de organizare a societăţii etc.; elementele de bioetică în cazul corpului femeilor (ex.: fertilitate, sterilizare, adopţie, avort etc.); prezentarea metamorfozelor structurii de rol în familia modernă, comunicarea interpersonală în cazul cuplurilor; influenţa religiei în definirea statutului femeii în societate; socializarea diferenţiată pentru femei şi bărbaţi; piedicile întâmpinate de femei în dobândirea unei cariere profesionale, în afirmarea valorii lor profesionale; problema violenţei domestice (situaţia violenţei domestice în România); măsuri luate pentru prevenirea violenţei domestice; modalităţi de intervenţie şi suport la nivel social şi de ordin legal; statutul femeilor refugiate (cazul Ucrainei, în perioada 2022-2024).
Chiar dacă mişcarea feministă s-a consumat, prin 3 valuri consecutive, în secolul trecut, această problematică nu a încetat să existe şi astăzi sub diferite forme, devenind un imperativ atât pentru domeniul educaţiei (familie, şcoală), cât şi pentru domenii precum socio-profesional, juridic, mass media etc. Din nefericire, societatea contemporană mai are de perfecţionat legislaţia privind drepturile femeilor. Fiind complex, procesul nu priveşte doar domeniul legislativ ci implică o serie de elemente culturale, de educaţie, psihologice şi sociale ce se confruntă cu stereotipurile de gen, cu discriminarea de gen dar şi cu inechităţi în integrarea socio-profesională a femeilor.
Subiecte precum: Ce înseamnă să fii femeie în zilele noastre: contribuţii contemporane la o metafizică a genului; Mentalitatea patriarhală – un obstacol cultural în egalitatea de gen; Imaginea femeii în proverbele româneşti; Aspecte ale identităţii feminine. Feminismul ca ideologie a eliberării; Factorul cheie care creşte inteligenţa colectivă; Feminismul şi fermele industriale; Vulnerabilitatea fetelor victime ale bullyingului în faţa traficului de persoane; Victimele traficului de fiinţe umane în România, în decada 2013-2023; Unitatea stilistică a picturii paleolitice; Dihotomia identităţii feminine în viziunea Apocalipsei după Ioan; Parteneriatul şcoală-familie context pentru educaţia emoţională a elevilor; Femeia şi problema diferenţei de gen în societatea contemporană; Diferenţele de gen în management; Teatrul românesc recent şi problematica feministă. Trei studii de caz; Ipostaze de gen ale femeii în mass-media românească. studiu de caz „Dilema Veche”; Problematica feministă în creaţia artistică; Perspective socio-culturale asupra drepturilor femeilor; Aspecte spiritual – sensibile ale muzicii populare; Combaterea efectelor negative ale stereotipurilor de gen în educaţie prin strategii de dezvoltare a competenţelor de alfabetizare; Patriarhatul – apariţie şi dezvoltarea sa social-istorică; Diversitatea de gen în securitatea cibernetică în Republica Moldova: provocări şi oportunităţi; Simone de Beavoir: „Femeie nu te naşti, ci devii”; Meditaţii Adorniene. Despre feminism: Jumătatea mai bună; Martha Graham şi revoluţia din lumea dansului la începutul secolului XX; Vulnerabilitatea femeilor în faţa procedurilor inchizitoriale; Influenţa practicii yoga asupra femeii în societatea contemporană etc., au răspuns tematicii incitante la dezbateri, clarificând numeroase aspecte din sfera ideologiei feministe.
În creştinism, Mântuitorul Iisus Hristos a restabilit statutul femeii în societate, aducându-o la egalitate cu bărbatul. Aceasta se întâmpla pe un teritoriu semit, în mentalitatea căruia femeia era considerată cu mult inferioară bărbatului. Din nefericire, există concepţii ideologice şi religioase care încă mai încadrează femeia într-un statut de inferioritate.
Lucrările prezentate în plen şi pe cele trei secţiuni vor fi publicate într-un volum care va apărea, în acest an, la Editura Presa Universitară Clujeană din Cluj-Napoca.
Prof. dr. Mihai FLOROAIA