Proiect cultural-ştiinţific: Patrimoniul cultural al Judeţului Neamţ, la confluenţa dintre trecut şi viitor
După cum bine se ştie de către iubitorii de cultură, prin Decizia nr. 864 din 2017, anul 2018 a fost declarat în mod oficial de către Uniunea Europeană drept Anul European al Patrimoniului Cultural, lansarea oficială a evenimentului având loc pe 7-8 decembrie 2017, la Milano (Italia), în cadrul Forumului Cultural European. Obiectivul evenimentului este acela de a încuraja cât mai multe persoane să descopere şi să aprecieze patrimoniul cultural al Europei, precum şi de a consolida sentimentul de apartenenţă la un spaţiu european comun, sub sloganul Patrimoniul nostru: la confluenţa dintre trecut şi viitor.
În acest context cultural deosebit, în perioada 19 februarie – 13 martie 2018 Complexul Muzeal Judeţean Neamţ, prin intermediul Centrului Internaţional de Cercetare a Culturii Cucuteni Piatra-Neamţ, a coordonat un amplu şi complex proiect internaţional de cercetare şi valorificare a patrimoniului cultural neo-eneolitic al judeţului Neamţ, acesta devenind în epoca globalizării în egală măsură patrimoniu cultural naţional, european şi universal. Investigaţiile au fost efectuate de 15 specialişti de la trei instituţii prestigioase din România, Germania şi Polonia – state membre ale Uniunii Europene – şi au afectat opt situri arheologice preistorice reprezentative, cu artefacte de valoare ştiinţifică şi culturală excepţională.
În cadrul proiectului au fost întreprinse cercetări arheologice interdisciplinare, moderne, neinvazive, respectiv prospecţiuni geofizice, fotografii aeriene realizate cu drona şi modelări digitale ale terenului. Siturile preistorice conţin îndeosebi vestigii neo-eneolitice, aparţinând culturilor Starčevo-Criş (prima civilizaţie neolitică de pe actualul teritoriu al României), ceramicii liniare (civilizaţia preistorică europeană care a ocupat cel mai vast teritoriu, inclusiv în România, Polonia şi Germania) şi Cucuteni (cea mai importantă manifestare culturală din întreaga preistorie europeană).
Obiectivele cercetate se află în special în Depresiunea Neamţ (Ozana – Topoliţa) a Subcarpaţilor Moldovei, zonă cu un bogat patrimoniu natural şi antropic, deci şi un important potenţial turistic. Acestea sunt: Grumăzeşti-Deleni (cea mai importantă aşezare aparţinând culturii Starčevo-Criş din arealul subcarpatic moldav, cu o vechime de aproximativ 8000 de ani), Ţolici-Hălăbutoaia (care alături de Lunca-Poiana Slatinei reprezintă cea mai veche exploatare de sare din lume, valorificată neîntrerupt de peste 8 milenii), Oglinzi-Băi (un alt punct de exploatare a sării utilizat încă din preistorie, de către primele comunităţi umane cu mod de viaţă sedentar de pe aceste meleaguri), precum şi importantele aşezări cucuteniene de la Ghindăoani-Dealul Ivaşcu, Valea Seacă – Ferma de Vaci, Valea Seacă – Dealul Ciritei şi Vânători-Neamţ – La Budăi, ale căror vestigii au o vechime de 5500-6500 de ani. De asemenea, a fost investigat şi celebrul sit cucutenian de la Traian-Dealul Fântânilor, datând de aproximativ 6000 de ani, situat în Depresiunea Cracău-Bistriţa a Subcarpaţilor Moldovei. De altfel, situl arheologic cu vestigii aparţinând culturii Starčevo-Criş de la Grumăzeşti-Deleni reprezintă cea mai veche aşezare umană din Europa cercetată neinvaziv până în prezent. În perioada 2015-2018 au fost efectuate astfel de demersuri asupra a 21 de situri arheologice cu vestigii neo-eneolitice şi medievale, de importanţă cultural-ştiinţifică deosebită. Cercetările au fost autorizate de către Direcţia Patrimoniu Cultural din cadrul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale şi avizate de Comisia Naţională de Arheologie, iar fotografiile aeriene realizate cu drona au fost autorizate inclusiv de Autoritatea Aeronautică Civilă Română.
Investigaţiile au fost efectuate de instituţia noastră în parteneriat cu prestigioase centre universitare şi de cercetare din străinătate, respectiv Institutul de Pre- şi Protoistorie al Universităţii „Friedrich-Alexander” din Erlangen-Nürnberg (Germania), Institutul de Istorie al Universităţii din Regensburg (Germania) şi Institutul de Arheologie al Universităţii din Rzeszów (Polonia).
Complexul Muzeal Judeţean Neamţ, reprezentat de directorul-manager Dr. Ciprian-Dorin Nicola, a participat la acest proiect prin intermediul arheologilor-experţi Dr. Constantin Preoteasa, cercetător ştiinţific în cadrul Centrului Internaţional de Cercetare a Culturii Cucuteni Piatra-Neamţ, şi Dr. Vasile Diaconu, cercetător ştiinţific în cadrul Muzeului de Istorie şi Etnografie Târgu Neamţ.
Universitatea „Friedrich-Alexander” din Erlangen-Nürnberg este fără îndoială cea mai prestigioasă entitate ştiinţifică cu care instituţia noastră a colaborat de-a lungul existenţei sale. Înfiinţată încă din anul 1743, aceasta constituie în prezent unul din principalele centre universitare şi de cercetare pe plan mondial, în cadrul său activând aproximativ 40.000 de studenţi, masteranzi şi doctoranzi din întreaga lume, precum şi 4.000 de specialişti, între care se disting 4 deţinători ai Premiului Nobel. Prof. Univ. Dr. Doris Mischka şi Dr. Carsten Mischka, care în ultimul deceniu au derulat o fructuoasă activitate de cercetare în România, sunt principalii reprezentanţi ai universităţii în cadrul proiectului.
Universitatea din Regensburg, înfiinţată în anul 1962, constituie astăzi unul din principalele centre universitare ale Germaniei, ce se regăseşte şi în renumitul top al primelor 500 de universităţi din lume. Aceasta va fi reprezentată în proiect, printre alţii, de către Prof. Univ. Dr. Thomas Saile şi Dr. Martin Posselt.
Universitatea din Rzeszów este o instituţie înfiinţată după destrămarea comunismului, care s-a afirmat rapid în Polonia şi care în prezent colaborează cu mai multe entităţi de profil din Europa, inclusiv din România. În cadrul acestui proiect Dr. Maciej Dębiec este principalul reprezentant al universităţii poloneze.
Rezultatele cercetărilor neinvazive prezintă importanţă cultural-ştiinţifică deosebită, ele permiţând localizarea precisă a siturilor în teren, stabilirea formei, dimensiunilor şi limitelor acestora, tipurile de complexe existente, organizarea lor, precum şi gradul actual de conservare a vestigiilor. Nu în ultimul rând, poate fi stabilită şi zona de protecţie a staţiunilor arheologice respective. Prin intermediul acestor investigaţii se obţin datele necesare pentru instituţiile de profil, autorităţile locale şi centrale în vederea adoptării măsurilor optime de protejare, cercetare, valorificare şi promovare a siturilor şi patrimoniului cultural, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în beneficiul specialiştilor, a publicului şi a comunităţilor locale. În acelaşi timp, se asigură premisele pentru o optimă valorificare a resurselor umane, materiale şi financiare deţinute de instituţiile de profil (muzee, universităţi, institute) în procesul de cercetare arheologică.
Datele ştiinţifice nou-obţinute le completează şi uneori le corectează pe cele vechi, contribuind la actualizarea informaţiilor existente actualmente în Repertoriul Arheologic Naţional şi în Lista Monumentelor Istorice. De altfel, acestea constituie un reper important pentru instituţii publice, firme private, proprietari şi autorităţi locale, care derulează o serie de proiecte de construcţii şi infrastructură, ce presupun intervenţii în sol şi subsol. Pe baza datelor obţinute în urma acestor investigaţii specialiştii pot alege cea mai potrivită metodă de cercetare arheologică ce precede astfel de lucrări, respectiv supraveghere (în cazul în care este afectată zona de protecţie a siturilor) sau cercetare preventivă (în cazul în care sunt afectate siturile).
Ulterior acestui proiect, în anul 2018 specialiştii Complexului Muzeal Judeţean Neamţ vor derula numeroase investigaţii arheologice (supravegheri, diagnostice, cercetări preventive şi sistematice) asupra unor situri din cuprinsul judeţului Neamţ, cu vestigii aparţinând diferitelor perioade şi civilizaţii, ce vor avea în vedere protejarea, cercetarea, valorificarea şi promovarea patrimoniului cultural material şi imaterial, mobil şi imobil, în beneficiul specialiştilor, publicului, autorităţilor locale şi centrale.
Dr. Constantin PREOTEASA