Pionul din munţi al Almei Mater (V)

Aşa cum am consemnat deja, după un sfert de veac de existenţă, Staţiunea de cercetări Stejarul de la Pângăraţi a fost dezmembrată, cercetătorii continuându-şi activitatea în cadrul a trei noi unităţi, mulţi din ei însă, optând prin concurs, pentru învăţământul universitar.

Rămaşi fideli crezului profesional şi fără a-şi părăsi entuziasmul anilor de început, toţi, fără excepţie, şi-au continuat proiectele editoriale, adăugând noi şi autentice contribuţii, patrimoniului ştiinţific românesc. Titlurile semnate de foştii membri ai colectivului de geologie-geochimie, în speţă, C.Grasu, C.Catană, N. Apetroaie, Dan Grinea şi Crina Miclăuş sunt un răspuns la cele mai dezbătute probleme care preocupa comunitatea geologilor şi care aduc elemente noi de cunoaştere pentru spaţiul românesc din Carpaţi şi până în apa Prutului. Dintre acestea sunt de consemnat: Flişul carpatic. Petrografie şi consideraţii economice, Ed.Tehnică – 1988; Petrografia formaţiunilor din flişul intern-carpatic, Ed.Tehnică-1996; Petrografia mezozoicului din Sinclinalul Marginal Extern, Ed. Academiei Române – 1997; Molasa Carpaţilor Orientali. Petrografie şi sedimentogeneză, Ed.Tehnică-1999; Sedimentele din lacul de baraj Izvorul Muntelui- Bicaz. Studiu geochimic Ed. Acad. Rom. – 2003; Sarmaţianul din sistemul bazinelor de foreland ale Carpaţilor Orientali, Ed. Tehnică- 2002; Geologia Bazinului Comăneşti, Ed.Tehnică-2004; Geologia şi potenţialul economic al rocilor bituminoase din România, Ed. Univ. Cuza – 2007; volumul din urmă este unic în literatura de specialitate şi reprezintă o sinteză a investigaţiilor din anii în care regimul lansase sloganul independenţei energetice a ţării, cercetări în care colectivul de la Pângăraţi şi-a adus, în acele vremuri, o contribuţie principală.

Aportul cercetărilor din domeniul geografic este şi el remarcabil numărând sinteze şi monografii de geomorfologie, climatologie, hidrologie şi pedologie. Şcoala de la Pângăraţi a adus geomorfologia sub diriguirea doctorului Ioniţă Ichim, foarte aproape de nevoile inginereşti, cu investigaţii pe baze cantitative şi subordonate principiului de abordare sistemică. Acelaşi cercetător a fost, de altfel, iniţiatorul şi organizatorul Simpozionului anual cu tema, Provenienţa şi efluenţa aluviunilor, cu participarea largă a specialiştilor din domeniul hidrotehnic. Pe de altă parte, Gh. Lupaşcu şi C. Rusu au fost la Universitatea Cuza, animatorii Simpozionului anual cu participare internaţională, cu abordări în cadrul temei, Factori şi procese pedogenetice din zona temperată.

Titlurile din domeniul geografic cuprind: Judeţul Neamţ, Ed. Acad. Rom, I.Bojoi-1974; Munţii Stânişoara. Studiu geomorfologic, Ed. Acad. Rom, I. Ichim – 1979; Efectul barajelor în dinamica reliefului, Ed. Acad. Rom., I. Ichim, M. Rădoane- 1986; Morfologia şi dinamica albiilor de râu, Ed. Tehnică, I. Ichim, M. Rădoane -1989; Analiza cantitativă în Geografia fizică, Ed. Univ. Cuza, M. Rădoane, I. Ichim – 1995; Depresiunea Cracău-Bistriţa. Studiu pedogeografic, Ed. Corson, Gh. Lupaşcu – 1996; Dinamica sedimentelor. Aplicaţie la râul Putna-Vrancea, Ed. Tehnică, I.Ichim, M.Rădoane et al.- 1998; Ravenele. Forme, procese şi evoluţie, Ed. Presa Univ. Clujeană, M. Rădoane, N. Rădoane et al – 1999; Bazinul hidrografic Prut: starea ecologică a resursei de apă, Ed. Univ. Suceava, M. Bucureşteanu, M. Rădoane et al – 2008; Geografia terenurilor degradate, Ed. Presa Univ. Clujeană, V. Surdeanu – 1998; Studiul climatic şi microclimatic al văii râului Bistriţa în sectorul montan, Ed. Ex Ponto, I. F. Mihăilescu – 2001; Masivul Rarău. Studiu de geografie fizică, Ed. Acad. Rom., Constantin Rusu – 2002; Geomorfologia bazinelor hidrografice mici, Ed. Univ. Suceava, N. Rădoane – 2002; Dinamica reliefului în zona Lacului Izvorul Muntelui, Ed. Univ. Suceava, M. Rădoane- 2004; Hidrologia şi hidrogeologia Munţilor Hăghimaş, Ed. Terra Nostra, Valerian Ciaglic – 2004; Clima Subcarpaţilor Moldovei, Ed. Univ. Suceava, Liviu Apostol- 2004; Sistemul aluviunilor din bazinul râului Trotuş, Ed. Univ. Suceava, Dan Dumitriu – 2006; Pângăraţi. Studiu monografic, Ed. Crigarux, M. Apăvăloaie, C. Ardeleanu et al. – 2011; Tarcău. Studiu monografic, Ed. Crigarux, Constantin Grasu, M. Apăvăloaie et al. – 2012; Piatra Neamţ. Studiu monografic, Ed. Cetatea Doamnei, M. Apăvăloaie- 2005; Hazardele naturale şi riscurile asociate din Ţara Haţegului, Ed. Presa Univ. Clujeană, Dana Goţiu, Virgil Surdeanu – 2009.

Nu trebuie uitat faptul că mulţi dintre cercetători şi-au dedicat ultima parte a vieţii, misiunii didactice pe care şi-au onorat-o cu dăruire şi răspundere profesională, oferind procesului instructiv cursuri universitare de înaltă ţinută academică, circumscrise celor mai noi concepte apărute în domeniul geoştiinţelor.

Dintre ele sunt de amintit: Geomorfologie vol. I şi II, Ed. Univ. Suceava, Maria Rădoane, D. Dumitriu, I.Ichim – 2000 şi 2002: Introducere în sedimentologia siliciclastică, Ed.Junimea, Crina Miclăuş – 2006; Geomorfologie aplicată, Ed. Univ. Suceava, M. Rădoane, N. Rădoane – 2007; Geologie structurală, Ed. Tehnică, Constantin Grasu – 1997; România. Geografie fizică, Ed. Univ. Cuza, Ion Bojoi – 2000.

Un eveniment deosebit îl datorăm unui colectiv de foşti cercetători ai Staţiunii, Constantin Grasu, Constantin Rusu, Crina Miclăuş, M. Apăvăloaie, Valerian Ciaglic şi Dan Munteanu, care în anul 2010 şi-au pus semnătura pe un triptic editorial apărut la Editura Universităţii Cuza din Iaşi. Este vorba de trei lucrări: Munţii Hăşmaşului. Monografie geologică şi fizico-geografică; Parcul Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş. Ghidul siturilor geologice şi fizico-geografice; Parcul Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş, Album.

Lucrările fac o prezentare ştiinţifică a patrimoniului naturalistic al acestui Parc Naţional, aparţinând celor două judeţe, Neamţ şi Harghita, constituind, în acelaşi timp, o bancă de date care stă la dispoziţia factorilor de decizie preocupaţi de gestionarea cât mai optimă a acestei importante rezervaţii naturale. Un loc aparte în studiu este rezervat Lacului Roşu, obiectiv emblematic al Parcului şi care trebuie avut în vedere, întrucât după aproape două veacuri, existenţa lui este pusă în pericol.

Menţionăm că tripticul editorial respectiv a participat la Expoziţia de carte, EURO INVENT (European exibition of creativity and innovation) de la Iaşi din anul 2011, monografia şi albumul primind Gold medal şi Silver award.

 

Prof. univ. dr. Constantin GRASU