Decembrie 2019
■ 5/1934 – n. Vasile Ţifui, la Ceahlău, Neamţ (d.?), profesor de matematică, absolvent al Liceului „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ şi al Facultăţii de Matematică-Fizică a Universităţii din Iaşi, a profesat la Liceul din Bicaz (1958-1971), apoi la Liceul de Informatică din Piatra-Neamţ. Colaborator cu studii şi articole la Revista de Matematică, seria B. Autor, în colaborare: „Matematica. Manual pentru clasa a IX-a”, „Lecţii de analiză matematică pentru clasa a XI-a”, „Lecţii de analiză matematică pentru clasa a XII-a”, „Analiză matematică pentru clasa a XI-a”, „Analiză matematică pentru clasa a XII-a”.
■ 5/2009 – d. Florin Florescu, la Piatra-Neamţ (n. 1. 04.1944, Cândeşti, Buzău).
■ 6/1864 – n. Nicodim Munteanu (prenumele, Nicolae), la Pipirig, Neamţ (d. 27. 02. 1948, Bucureşti), a absolvit Seminarul „Veniamin Costachi” Iaşi (1890), unde l-a cunoscut pe G. T. Kirileanu, apoi Academia din Kiev (1895). Tuns în monahism, la Mănăstirea Neamţ (1894), hirotonisit arhimandrit şi numit vicar al Mitropoliei Moldovei (1898-1902), vicar al Episcopiei Dunării de Jos (1902-1909) şi director al Seminarului „Sf. Andrei”, Galaţi (1903-1909), episcop la Huşi (1912), stareţ la Neamţ (1924-1935), mitropolit al Moldovei (1935-1939), patriarh (1939-1948), membru de onoare al Academiei. Numeroase cărţi originale şi traduceri: „Noul Testament” (cinci ediţii), „Psaltirea” (trei ediţii); „Biblia ilustrată. Locuri alese, însoţite de ilustraţii de artă şi lămuriri ştiinţifice”, colab. cu I. D. Ştefănescu.
■ 6/1949 – n. Paul Chiribuţă, la Buhuşi, actor, după absolvirea I. A. T. C. Bucureşti (1972), a fost repartizat la T. T. Piatra-Neamţ, unde a debutat în spectacolul „Harap-Alb”. A interpretat numeroase roluri în spectacolele montate la T. T.: „Nastratin Hogea”, „Farsa jupânului Pathelin”, „Zigger-Zagger”, „Valea Râsului”, „Romeo şi Julieta”, „Slugă la doi stăpâni”, „Nevestele vesele din Windsor”, „O noapte furtunoasă”, „Dragonul” ş. a. În 1984, s-a transferat la Teatrul „Bulandra” din Bucureşti, apoi, din 1994, consilier al Fundaţiei „Tofan”. În 1996, a fost numit de Silviu Purcărete director al Şcolii de Actori din Limoges, Franţa.
■ 7/1894 – n. Ion Luca, la Roman (d. 30. 01. 1972, Bucureşti), scriitor. Primele două clase primare la Roman, apoi la Bacău, licenţiat în Drept, se înscrie la Facultatea de Teologie; doctor în filozofie şi teologie (1919); se stabileşte la Bacău, e hirotonisit diacon, va demisiona în 1922. Cariera didactică: profesor: şcolile normale de învăţători (şi director) şi de învăţătoare. Deputat, 1927. Scos din teatru, se retrage la Vatra-Dornei (1952). Membru al U. S. (1948). Debut editorial: „Icarii de pe Argeş” (1933). Debut la Teatrul Naţional Bucureşti cu „Iuda din Cariot” (1934). Autor a 48 piese de teatru (multe jucate, înainte şi după 1945), inspirate din legende („Iuda din Cariot”; „Icarii de pe Argeş”), din istoria Egiptului Antic („Amon-Ra”) şi a Bizanţului („Femeia Cezarului”, „Năframa iubitei”), din istoria poporului român: „Alb şi Negru”; „Leana Vrăjitoarea”; „Rachieriţa”; „Cele patru Mării”; „Dumitra”; „Pelina” ş. a.
■ 9/1941 – n. Ion Strătilă, la Vutcani, Vaslui, economist. A absolvit şcoala primară în satul natal, Liceul „Gheorghe Roşca-Codreanu” din Bârlad şi Academia de Ştiinţe Economice din Bucureşti; cursuri de specializare, documentare în Italia, Germania şi Franţa. A deţinut funcţia de director economic la C. F. S. Săvineşti, în prezent, director general al Societăţii Comerciale Mixte Româno-Italiene (RIFIL) Săvineşti. Este recunoscut ca expert în domeniul organizării, conducerii societăţilor comerciale şi al relaţiilor economice externe. Autor de articole şi studii de specialitate; participant la manifestări ştiinţifice din ţară şi din străinătate. Susţinător moral şi material al activităţii culturale, ştiinţifice, sanitare, sportive şi umanitare.
■ 12/1904 – n. Victor Andrei, la Bahna, Neamţ (d. 20. 08. 1996, Bucureşti), profesor doctor (1946). A absolvit Liceul „Roman Vodă” din Roman, Facultatea de Litere şi Filozofie, Bucureşti. Profesor la: Fălticeni, Piatra-Neamţ, Odessa, Craiova, Caracal, Cluj şi Bucureşti. Câteva luni, primar al Oraşului Piatra-Neamţ (1940), conduce Inspectoratul Şcolar al Ţinutului Prut. Scos din învăţământ pe motive politice (1959-1962), reîncadrat la Şcoala din Şimon, Braşov, de unde s-a pensionat (1965). În conducerea Revistei „Apostolul” (1935); cu Vasile Gaboreanu şi Constantin Luchian, elaborează Statutul Cercului Didactic Neamţ. „Încercare asupra climatologiei Oraşului Piatra-Neamţ”, căutată şi astăzi pentru conţinutul ştiinţific. Colaborări: „Preocupări didactice”, „Revista Geografică Română”, „Moldova de Sud”, „Buletinul Societăţii Române de Geografie «Danubius»„, „Natura”, „Terra”, „Reformatorul”.
■ 13/1937 – n. Eugen Verman, la Piatra-Neamţ, ziarist, prozator, a absolvit Şcoala Medie de Băieţi Nr. 1 (1954), în oraşul natal. Recrutat redactor la „Flacăra” din Piatra-Neamţ (01. 03. 1960), a urmat un curs de ziaristică la Şcoala Superioară de Partid „Ştefan Gheorghiu”, Bucureşti; numit redactor-şef la „Oneştiul nou” (iulie 1962); şef de secţie la „Steagul roşu” din Bacău; după 1989, la „Deşteptarea”, până la pensionare. A absolvit Facultatea de Filozofie-Sociologie (1971) a Academiei „Ştefan Gheorghiu”. Colaborări: „Ateneu”, „Sinteze”, „Ziarul de Bacău”, „Observatorul” (Toronto) şi „Viaţa noastră” (Tel Aviv). Cărţi: „Robu”, „Destin”, „Culai”, „Liliacul alb – Zborul numărul trei”, „Miezul vieţii”.
■ 13/1949 – n. Nicoleta Nechita, la Ilva Mare, Bistriţa-Năsăud, muzeograf, doctor în biologie (1998), a absolvit Liceul „Calistrat Hogaş”, Facultatea de Biologie din Iaşi, profesoară la Magazia (Crăcăoani, Neamţ), apoi la Muzeul de Ştiinţe Naturale din Piatra-Neamţ. A publicat studii şi articole de specialitate în: Memoriile secţiilor ştiinţifice, a Academiei Române; Lucrările Staţiunii „Stejarul”, Lucrările Congresului de biologie „Emil Racoviţă”, Studii şi cercetări, editat de Muzeul de Ştiinţe Naturale din Piatra-Neamţ ş. a.
■ 16/1883 – n. Gavriil Galinescu, la Hangu, Neamţ (d. 10. 07. 1960, Durău, Neamţ), a absolvit, Facultatea de Teologie, Conservatorul de Muzică şi Declamaţie, Bucureşti (1909), Conservatorul de Muzică din Leipzig, o specializare la Viena, iar pentru muzica orientală, la Atena. Profesor la: Dorohoi, Buzău, director la Şcoala Pregătitoare din Hangu (o va organiza ca gimnaziu mixt), Iaşi, Cernăuţi, Academia de Muzică şi Artă Dramatică din Iaşi. Retras la Hangu, va fi primar (1944) şi director al Căminului Cultural (1945). Cărţi: „Arta religioasă, caracteristici, rolul şi importanţa ei”; „Muzica corală bisericească”; „Manuale didactice de muzică de George Breazul”; „Muzica în Moldova”; „Cântecele munţilor noştri”; „Cântarea bisericească”.
■ 22/1934 – n. Minodora Ursachi, la Negrea, Comuna „Lascăr Catargiu”, Galaţi. Muzeograf, publicist, a absolvit Liceul de Fete „Mihail Kogălniceanu”, din Galaţi, (1953) şi Facultatea de Istorie-Filologie-Filozofie de la Universitatea din Iaşi (1957); încadrată la Muzeul de Istorie din Roman (1957-1968). A fondat Muzeul de Artă din Roman (1970), instituţie pe care a condus-o timp de 30 de ani, până în anul 2000. Colaborări: „Carpica”; „Clepsydra”; „Cronica romaşcană”; „Gazeta de Roman”; „Ceahlăul”, „Monitorul”; „Melidonium”, „Memoria antiquitatis”; „Ziarul de Roman”. Cărţi: „Muzeul de Artă Roman – 50 de ani, monografie”, 2007; „Identităţi artistice la Roman – dicţionar”, 2013. Îndelungata activitate culturală şi artistică i-a fost răsplătită cu premii şi diplome de recunoştinţă.
■ 22/1954 – n. George Tănsănică, la Roman. Înainte de 1989 a fost persecutat politic. Nereuşind să găsească un loc de muncă, ca să-şi poată întreţine familia, a plecat din ţară. A ajuns în S. U. A. (1982), stabilit în California şi-a refăcut viaţa, pictează (se consideră iniţiatorul unui stil, intitulat „arta liniară”), scrie; după 1989, a revenit periodic în ţară, publicând la Iaşi peste 34 de volume în diverse domenii. Scrieri: „Filosofia unei lumi”; „Scoot Palmer”; „Edenis York”, „Ansa”, „Swallow”, „Etern”; „Quasar”; „Reptila cea hapsână”; „Eden şi Feerie”; „Iepurile păzitor”; „Un crăciun fericit”. Romane: „Locnec”; „Noellyz”; „Adallya”; „Trandafirul negru”; „Evelyne”; „Crimă la Vest de Roman”; „Sonia Bergamo”; „Noelliz”.
■ 24/1945 – n. Cristian Livescu, ziarist critic şi istoric literar, editor. A absolvit Facultatea de Filologie, Bucureşti. Debut în „Viaţa studenţească” (1965), redactor la ziarul „Ceahlăul” (1968-1989), consilier la Inspectoratul pentru Cultură Neamţ, consilier judeţean; membru al U. S. (1989), al U. A. P., preşedintele S. S. Neamţ, preşedinte în jurii locale şi naţionale. Membru fondator al revistelor „Credinţa neamului”, „Poezia”, „Antiteze” (redactor şef, director), director-fondator al Editurii „Crigarux”; redactor asociat la Revista „Convorbiri literare” din Iaşi. Debut editorial: „Introducere în opera lui Ion Pillat” (1980). Alte cărţi. „Scene din viaţa imaginară”; „Voluptatea labirintului”; „Întâiul Eminescu”; „Ascuns într-o lojă”; „Magiştri & hermeneuţi”; „Eminescu şi enigmele «Caietului vienez»„. Ediţii de autor: „Calistrat Hogaş, «Pe drumuri de munte»„; „Ion Creangă, Opere”, reeditare a ediţiei lui G. T. Kirileanu (1939) ş. a.
■ 28/1949 – n. Botez Mihai, la Filioara (Văratec, Neamţ), profesor doctor, poet, prozator, publicist, absolvent al Liceului „Ştefan cel Mare” din Târgu-Neamţ, al Facultăţii de Filologie, secţia franceză-română a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Beneficiind de o bursă a statului francez, a urmat cursuri intensive la Avignon. A susţinut examenul de doctorat cu teza „Mallarmé. l’Admirable e la «divine tragédie» du litéraire” (1998). A debutat cu volumul de proză „Jocul de-a cine pierde câştigă” (1986). A publicat şi volume ce conţin lucrări didactice, cărora li se adaugă numeroase articole de critică literară în presa din Moldova. Alte cărţi: „Litérature française”; „Le texte et son double” ş. a.
■ 30/1934 – n. Vasile I. Ursachi, la Havârna, Botoşani, profesor de istorie, arheolog, a absolvit Şcoala Pedagogică din Şendriceni, Dorohoi, Facultatea de Istorie a Universităţii ieşene, doctor în istorie (1986). Director al Muzeului de Istorie din Roman, fiind considerat fondatorul şi iniţiatorul colecţiei acestei instituţii. Membru al Institutului Naţional de Tracologie, al Institutului de Preistorie şi Protoistorie Cluj-Napoca şi al A. O. Ş. din România. A descoperit peste 300 de aşezări din diferite epoci istorice din zona Roman, a condus 25 de şantiere arheologice, a participat la peste 180 de sesiuni ştiinţifice, la cinci congrese internaţionale. Colaborări: „Materiale şi cercetări arheologice”, „Carpica”, „Memoria antiquitatis”, „Hierasus”, „Thraco-Dacia”, „Inventaria archeologica”, „Cercetări de numismatică”, „Magazin istoric”, „Arheologia Moldovei”. Scrieri: „Roman. Mic îndreptar turistic”; „Monumente din judeţele Bacău şi Neamţ” (colab.); „Zargidava – cetatea dacică de la Brad”.
■ 31/1939 – n. Ioan Cărăuş, la Chişinău, biolog, cercetător, a absolvit Facultatea de Biologie a Universităţii din Iaşi (1962), doctor în biologie (1973). Premiul Academiei Române (1983), pentru „Tratatul de Algologie”. Cercetător la Laboratorul de Cercetări pentru Acvacultură şi Ecologie Acvatică din Piatra-Neamţ. Colaborator la mai multe publicaţii de specialitate. A semnat peste 100 de lucrări ştiinţifice. Scrieri: „Influenţa trecerii apei prin turbinele Hidrocentralei de la Stejaru asupra planctonului conţinut”; „Observaţii asupra macrofitelor acvatice din lacurile de acumulare Bicaz şi Pângăraţi”, „Algele în lacurile de baraj”, „Cultura la scară mare a algei spiralina: probleme şi preocupări actuale”, „Observaţii ecologice asupra Lacului Amara” ş. a.
■ 31/1989, d. la Iaşi, Ion Creangă.
Constantin TOMŞA