• Interviu cu dl Ionel Hociung – preşedinte al Sindicatului din Învăţământ Neamţ
– Stimate domnule Ionel Hociung, avem din nou ocazia să discutăm acum, când se cuvine ca înainte de toate să rostim mărturisirea noastră de credinţă – Hristos a Înviat!
– Adevărat a Înviat! Mă bucur să ne revedem în aceste zile de sărbătoare, în care ar trebui să ne gândim mai mult la lucrurile cu încărcătură spirituală şi mai puţin la problemele profesionale, pe care, oricum, le abordăm în permanenţă.
– Sunt sigură că aveţi tolba plină de veşti…
– Există mai multe lucruri despre care aş vrea să vorbim astăzi. În primul rând, vreau să vă spun că la sfârşitul lunii martie am participat la o întâlnire a Colegiului Naţional al Liderilor FSLI, în care s-au abordat teme din activitatea sindicală. Astfel, a fost prezentată o informare a conducerii executive a FSLI asupra activităţii din perioada anterioară, câteva chestiuni care ţin de actualitatea din sistemul de învăţământ preuniversitar, s-au discutat posibile strategii pentru perioada viitoare, dar şi problematica cu care se confruntă organizaţiile sindicale în teritoriu.Veştile nu sunt tocmai cele pe care le doream şi mărturisesc că aveam alte aşteptări după instalarea noului ministru al educaţiei. Asta mă face să spun că persoanele care au condus, sau conduc acest complex sistem, referindu-mă aici atât la ministrul David, cât şi la ministrul Dimian, sunt simpli executanţi ai unor ordine venite din „altă parte”. Posibilitatea lor de „mişcare” este extrem de redusă şi se rezumă la a fi semnatarii unor acte normative care nu fac decât să subordoneze şi sistemul naţional de educaţie unor scopuri care nu au de a face cu interesul naţional, sau cu o concepţie care să vizeze dezvoltarea şcolii româneşti.
– Dacă noul ministru continuă tradiţia celui demisionat, la ce credeţi că ne putem aştepta în perioada imediat următoare?
– Pentru faptul că perioada de austeritate şi reduceri continuă, trebuie să ştiţi că, la fel ca în primăvara anului 2025, când eram îndemnaţi să nu ne luăm după zvonurile despre majorarea normei didactice de predare, despre mărirea efectivelor de elevi la clasă, despre comasări de clase şi unităţi de învăţământ sau despre diminuarea cuantumului plăţii cu ora, zvonistica este pusă din nou în mişcare. Astfel, tot mai mult, în această perioadă, pe culoarele Ministerului Educaţiei se discută despre măsuri precum: majorarea numărului de ore pe care le include postul educatoarelor, sau chiar reducerea din schema de personal a unui post de educatoare la grupele de la grădiniţele cu program prelungit. Se mai vorbeşte despre introducerea în norma didactică a învăţătorilor a orelor de educaţie fizică, care acum sunt predate exclusiv de profesori, cu consecinţe dezastruoase asupra satisfacerii necesităţii de activitate motrică a unei generaţii de copii care fac din ce în ce mai puţin activitate sportivă. Nu mai spun despre dificultăţile pe care le pot avea profesorii de educaţie fizică în constituirea catedrelor şi despre noul val de disponibilizări care ar putea avea loc.
– În această sferă de lucruri halucinante, credeţi că se mai pregăteşte ceva nou şi pentru salarizare?
– Există o teorie care vorbeşte despre normele diferenţiate în funcţie de specializarea cadrului didactic, iar lucrul care mie mi-a tăiat respiraţia a fost acela al unei salarizări diferenţiate pe criteriul nivelului de trai şi al puterii de cumpărare al zonei în care locuiesc cadrele didactice. Nu aş vrea să fiu „alarmistul de serviciu”, dar cu toţii avem experienţa anului 2025, atunci când toate zvonurile s-au transpus în Legea nr.141/ 2025, cu toate consecinţele ulterioare. De aceea, consider că trebuie să ştim cu toţii, ce „se coace” la Ministerul Educaţiei.
– Din câte povestiţi suntem în contextul binecunoscutei vorbe româneşti „Lupul îşi schimbă părul, dar năravul ba”…
– Desigur, şi revin la afirmaţia făcută anterior, când spuneam că „ultimii” miniştri sunt doar nişte marionete, simpli executanţi de ordine. Spre exemplu, în continuare, chestiunea legată de păstrarea titularizării în sistem este de actualitate, şi vă reamintesc că aceasta făcea parte din „reformele” pe care le prezenta celebrul Raport QX, despre care nu se cunoaşte absolut nimic în legătură cu persoanele care au lucrat la el.
O altă problemă nerezolvată o reprezintă lipsa cadrului legal pentru ocuparea posturilor în învăţământ. Se discută despre perspectiva unui act normativ prin care doar posturile din grădiniţe, şcoli şi licee să poată fi ocupate, fără a se ţine seama de necesităţile de personal ale instituţiilor conexe precum CJRAE, palate şi cluburi ale copiilor, CCD-uri sau inspectorate şcolare. Se pare că întâiul strateg al ţării, mare iubitor al educaţiei, primul ministru, se opune cu fermitate ocupării acestor posturi din instituţiile de învăţământ conexe.
În legătură cu Legea salarizării unitare a personalului bugetar sunt mari necunoscute, câteva informaţii avem referitor la coeficienţii de ierarhizare, care s-ar putea situa între 1 şi 8, fără a şti cu exactitate la ce raportăm coeficientul 1.
– Cum comentaţi modalitatea cel puţin bizară în care s-a conceput plata diferenţelor salariale provenite din hotărârile judecătoreşti?
– Aşa cum vorbeam şi în interviul din luna anterioară, atunci când anticipam faptul că se vor plăti diferenţe salariale provenite din hotărâri judecătoreşti, lucrul acesta s-a întâmplat, iar la începutul lunii aprilie, odată cu plata salariului pentru luna martie, s-au plătit şi aceste sume, care au reprezentat tranşa aferentă anului 2026. Şi în legătură cu aceste sume sunt câteva probleme, în sensul în care ministerul, – după patru ani de plăţi în care nu s-a sinchisit să pună la dispoziţie o metodologie de calcul sau un program informatic care să uşureze munca celor implicaţi, şi prin care să ofere o abordare unitară la nivel naţional a acestei problematici – a hotărât unilateral, fără nici un fel de consultare, blocarea plăţilor pentru sumele care depăşesc 10 mii lei, până când aceste situaţii nu vor fi analizate de către serviciile de audit ale inspectoratelor şcolare. În aceeaşi zonă a plăţilor de drepturi salariale se află o parte dintre colegi, care nu beneficiază de hotărâri judecătoreşti, dar care fac obiectul plăţilor aproximativ aceloraşi sume, prin intermediul OUG nr. 48/ 2022, sume care, potrivit actului normativ de mai sus, trebuie plătite până la data de 30 iunie 2026.
– Dacă solicitările pe care le-aţi transmis autorităţilor nu vor primi un răspuns favorabil, luaţi în calcul declanşarea unor proteste care ar putea afecta examenele naţionale din această vară?
– Nu ştiu cum vor evolua lucrurile pe scena politică în perioada următoare, dar, dacă nu primim semnale pozitive la revendicările pe care le avem încă din anul trecut, este posibil ca, în perioada mai – iunie, să organizăm acele mişcări sociale care ar putea conduce la blocarea examenelor naţionale.
A consemnat Gianina BURUIANĂ