Impactul negativ al politicii de austeritate bugetară asupra învăţământului din judeţul Neamţ
I. Consideraţii generale:
Legea 141/2025 – cunoscută ca Pachetul fiscal I – a fost adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului în luna iulie 2025, ca decizie politică iresponsabilă, fără analize de impact, fără dialog social şi fără asumarea consecinţelor, tratând învăţământul românesc ca pe o zonă de sacrificiu, ca instrument de acoperire şi compensare a dezechilibrelor bugetare, create în alte zone ale guvernării.
Subfinanţarea sistemului naţional de educaţie a devenit o politică permanentă, în ciuda importanţei domeniului, reflectată în dezvoltarea, stabilitatea şi siguranţa ţării.
Un sistem educaţional subfinanţat nu poate livra performanţă, nu este stabil şi nu asigură egalitate de şanse; poate doar să supravieţuiască de la un an la altul, sacrificând şansele reale ale copiilor la un parcurs educaţional solid şi predictibil.
Măsurile de austeritate impuse de aplicarea Legii 141/2025, grefate pe subfinanţarea cronică a sistemului de peste 26 de ani:
● au distrus echilibre fragile din sistemul de educaţie;
● au încălcat drepturile elevilor;
● au atacat statutul cadrelor didactice;
● au amplificat haosul instituţional;
● au generat o adevărată criză a sistemului de educaţie care traversează cea mai grea perioadă din ultimii 35 de ani.
România are unul dintre cele mai mici bugete pentru educaţie din Uniunea Europeană şi raportat la acest aspect, Comisia Europeană subliniază că ţara noastră înregistrează cea mai ridicată rată de analfabetism funcţional (peste 44%, conform rezultatelor PISA) şi diferenţe majore de acces la educaţie între mediul urban şi rural.
Consecinţele sociale, democratice şi economice ale măsurilor de austeritate justificate de Guvern prin reducerea deficitului, vor fi uriaşe: abandonul şcolar va creşte, inegalităţile se vor adânci iar capacitatea ţării de a forma cetăţeni liberi şi competenţi va fi grav afectată.
II. Măsurile de austeritate aplicate sistemului de educaţie prin Legea 141/2025. Impactul naţional/ judeţean
1. Creşterea normei didactice de predare cu 2 ore/ 4 ore a generat:
• mai multă muncă pentru acelaşi salariu;
• restrângeri de activitate ale profesorilor titulari şi suplinitori calificaţi (la nivel naţional – nu s-a comunicat oficial; la nivelul jud. Neamţ – 22 restrângeri nerezolvate);
• apariţia normelor „mozaic” prin completări de normă, cu ore în afara specializării (la nivel naţional = 2.436 adică: 1,4% dintre profesorii titulari, la nivelul jud. Neamţ = 376, din care: 310 completări în unitatea de învăţământ, 66 completări în alte unităţi de învăţământ);
• dispariţia a circa 16.000 de norme „economisite” astfel:
– 7.990 – înv. gimnazial, 5.965 – înv. liceal, 162 – înv. profesional
– 1.883 – înv. primar şi preşcolar.
2. Creşterea efectivelor de preşcolari/elevi la grupă/clasă (până la 34 elevi la clasele de liceu şi cu până la 6 elevi în celelalte clase) a generat:
• Dispariţia a 2.000 de norme/posturi didactice, la nivel naţional;
• Diminuarea numărului de clase/formaţiuni de studiu şi reapariţia învăţământului simultan:
– la nivel naţional = 6.635 clase cu 95.469 elevi (în rural: 6.308 cu 90.559 elevi, în urban: 327 cu 4.910 elevi);
– la nivelul jud. Neamţ = 60 clase în înv. primar, în 30 unităţi; = 14 clase în înv. gimnazial în 12 unităţi.
3. Comasarea unităţilor de învăţământ şi destructurarea instituţională
• Creşterea numărului de elevi/preşcolari de la 300 la 500 pentru dobândirea personalităţii juridice a unităţii de învăţământ şi dispariţia funcţiilor de conducere (900 directori/directori adjuncţi) şi concedieri în rândul personalului didactic auxiliar şi administrativ din respectivele unităţi:
– la nivel naţional au pierdut personalitatea juridică peste 500 unităţi de învăţământ;
– la nivelul judeţului Neamţ au pierdut personalitate juridică 9 unităţi de învăţământ reorganizate astfel:
a) Colegiul tehnic de transporturi Piatra-Neamţ preia Colegiul Tehnic Forestier şi Şcoala Postliceală Sanitară;
b) Colegiul Tehnic „Ion Creangă” Tg. Neamţ preia Şcoala Gimnazială „Ion Creangă” Tg. Neamţ;
c) Colegiul Tehnic „Petru Poni” Roman preia Şcoala Gimnazială „Calistrat Hogaş” Roman;
d) Liceul Teologic „Ep. Melchisedec” Roman preia Şcoala de Artă „Sergiu Celibidache” Roman;
e) Liceul „Ion Ionescu de la Brad” Horia preia Şcoala Gimnazială „Carmen Sylva” Horia;
f) Şcoala Profesională Adjudeni preia Şcoala Gimnazială Tămăşeni;
g) Şcoala Profesională Oglinzi preia Şcoala Gimnazială nr.1 Răuceşti;
h) Şcoala Gimnazială Borleşti preia Şcoala Gimnazială Ruseni.
4. Creşterea obligaţiei de catedră pentru directori şi inspectori de la 6 ore la 10 ore (50% din norma de predare) iar pentru directorii CCD, CJRAE şi Centrele de activităţi extraşcolare la 14 ore – conduce la imposibilitatea practică şi obiectivă de a exercita funcţiile de management.
5. Scăderea dramatică a tarifului pentru plata cu ora (540.000 de ore la plata cu ora, în anul şcolar 2025/2026) – face imposibilă atribuirea orelor rămase libere în regim de plata cu ora din cauza remuneraţiei derizorii (o oră prestată de un debutant = 22 lei / o oră prestată de un profesor cu grad didactic I peste 25 ani vechime = 37 lei/ – tariful orar al unui muncitor necalificat).
La nivelul judeţului Neamţ, la 24 septembrie 2025, au rămas neocupate 897 de ore la plata cu ora.
6. Reducerea fondului de burse pentru învăţământul preuniversitar cu circa 40% – are ca efect dispariţia a 4 din 6 tipuri de burse, excluzând categorii întregi de elevi. Cele două categorii de burse care au rămas în anul şcolar 2025 – 2026 sunt:
• bursele sociale – sunt incluse aici şi bursele pentru mame minore;
• bursele de merit – până la maximum 15% dintr-o clasă, cu condiţia unei note minime de 9;
7. Eliminarea indemnizaţiei de hrană şi a voucherelor de vacanţă pentru personalul din învăţământ cu salarii peste 6000 lei net.
III. CONCLUZII
Consecinţele aplicării măsurilor impuse de Legea 141/2025 se manifestă prin:
1. Menţinerea subfinanţării sistemului de educaţie:
– în anul 2026, guvernul alocă 57,3 miliarde lei, adică 2,8% din PIB, mai puţin cu 3 miliarde faţă de 2025 – o scădere cu 14% faţă de alocările din 2025.
Observaţie: Legea Învăţământului Preuniversitar nr. 198/2023 obligă la un buget de 123 miliarde lei;
2. Degradarea calităţii actului educaţional şi destructurarea;
3. Imposibilitatea reală de a organiza demersul didactic centrat pe elev şi de a oferi siguranţă elevilor, în timpul programului şcolar;
4. Creşterea riscului de eşec şi abandon şcolar;
5. Declanşarea unei crize de personal în învăţământul preuniversitar:
● în perioada septembrie – decembrie 2025 au părăsit sistemul de învăţământ, prin demisie, 400 de profesori iar 156 funcţionează cu normă incompletă;
● 1/3 dintre cadrele didactice au peste 50 de ani şi doar15% au sub 30 de ani pentru că profesia didactică nu este atractivă pentru tineri.
Având în vedere cele expuse mai sus considerăm necesară redefinirea politicilor publice în educaţie şi urgentarea următoarelor măsuri:
1. Anularea pachetului de austeritate impus de Legea 141/2025 care vizează învăţământul preuniversitar;
2. Asumarea educaţiei drept o prioritate naţională;
3. Asumarea unui angajament public, ferm pentru creşterea treptată a finanţării educaţiei către pragul legal de 6% din PIB, în următorii 5 ani;
4. Restaurarea statutului socioprofesional al cadrelor didactice, reformarea reală a curriculei, debirocratizarea şi depolitizarea şcolii pentru a furniza o educaţie la standarde europene;
5. Iniţierea unui dialog social autentic şi transparent cu toate părţile implicate: sindicate, asociaţii ale părinţilor şi ale elevilor, organizaţii ale studenţilor, experţi independenţi, ONG-uri etc.
Gabriela GRIGORE,
secretar general al Uniunii Judeţene a Sindicatelor Democratice Neamţ