Spiritul Noica în spaţiul românesc
Luna aceasta, în preajma împlinirii celor 60 de ani, Dan Iacob ne surprinde cu o excepţională lucrare despre cel pe care l-a întâlnit la Păltiniş şi care avea să-i marcheze traseul vieţii, filosoful Constantin Noica.
Apărut la Editura PapiruS Media, Roman, în anul 2019, volumul Sunetul Noica – o antologie de autori, texte şi teme legate de viaţa şi opera filosofului român, marchează 110 ani de la naşterea marelui filosof (19 iulie 1909).
După cum însuşi autorul mărturiseşte, lucrând la această antologie a conştientizat amploarea fenomenului Noica, înţelegând cât de mult s-a scris despre el şi opera lui, câte teze de doctorat s-au susţinut pornind de la concepţia filosofului despre lume şi om, cât de multe articole s-au redactat şi cât de vast este acest fenomen ce nu poate fi cuprins într-o asemenea lucrare ce însumează 390 de pagini.
Antologia aceasta pare a fi unică în literatura română, întrucât nimeni până acum nu a reuşit să adune şi să selecteze atât de multe lucrări pe tema concepţiei filosofice a lui Constantin Noica. Pe bună dreptate, Sorin Lavric a numit volumul „o statuie livrescă închinată memoriei sale”, acum, la aniversarea celor 110 ani de la naştere.
După un pertinent Argument, ce prezintă succint cronologia vieţii, opera şi abordările critice (publicistica, recenziile, traducerile), urmează cele şase capitole ale cărţii (Sunetul Noica, Neodihna de Noica, Cărţi despre întâlnirile cu Filosoful, Cărţi despre sistemul de filozofie al lui Constantin Noica, Mari personalităţi ale culturii române, despre viaţa şi opera filosofului, Încercări de a înţelege viaţa şi gândul filosofului Constantin Noica) în care Dan Iacob ilustrează concepţia despre lume, viaţă şi om aşa cum au perceput-o numeroasele personalităţi care au intrat în contact cu opera marelui gânditor în decursul timpului.
Fiind un adevărat susţinător al ideii de performanţă în cultura românească, domeniu prin care popoarele îşi pot asigura un loc sigur în istoria lumii, Noica reprezintă exponentul unei trude titanice pentru a forma personalităţi din rândul tinerilor valoroşi, în care credea că a întrezărit sămânţa geniului, devenind „antrenorul” lor. Astfel, pe durata a două decenii, şi-a apropiat tineri de excepţie precum: Alexandru Surdu, Gabriel Liiceanu, Andrei Pleşu, Constantin Barbu, Sorin Vieru sau Vasile Dem. Zamfirescu. Este căutat şi încurajează mulţi alţi tineri din Craiova, Iaşi, Cluj, Timişoara sau Alexandria, precum: Andrei Cornea, Andrei Hossu, Mircea Scarlat, Liviu Antonesei, Constantin Grecu, Dan Negrescu, Şerban Nicolau şi mulţi alţii.
Întrucât Gabriel Liiceanu a ocupat un loc aparte în viaţa şi inima filosofului de la Păltiniş, nu pot încheia modesta prezentare decât cu o remarcă a acestuia: „Din punctul de vedere al formei ei, filosofia lui Constantin Noica este rezultatul întâlnirii dintre înăbuşirea a două vocaţii – cea literară – şi neîmplinirea destinului de matematician. Noica a adus în filosofie un principiu epic. Ideea că gândirea este în esenţa ei diegetică, că ea «se povesteşte», că are anecdotă şi că poate trezi, este prezentă de fapt, chiar dacă nu teoretizată în toate scrierile sale. Pe scurt: a povestit filosofi. Procedeul ca atare este total inedit. Misionarismul filosofic pare să fie resortul intim al operei lui Noica şi totul, în forma în care a fost concepută, pare să decurgă de aici: recuperarea sufletului ca instanţă a adresării şi receptării, forma literară, popularitatea.” (Gabriel Liiceanu).
Doar citind şi analizând cu atenţie prezentul volum ne putem da seama cât de mult a influenţat Noica, prin filosofia sa, cultura română alături de Mihai Eminescu, Vasile Pârvan, Nicolae Iorga, A.D. Xenopol, Emil Cioran, Mircea Vulcănescu, Mircea Eliade, Nae Ionescu, Dumitru Stăniloae, Eugen Ionescu, Nichifor Crainic, Daniil Sandu Tudor, Nicolae Steinhardt etc.
Dr. Mihai FLOROAIA
Colegiul Tehnologic „Spiru Haret” Piatra-Neamţ