• Interviu cu doamna Carmen Corlăţeanu – director al Liceului de Arte „Victor Brauner”
– Pentru că îmi doresc ca cititorii noştri să vă cunoască mai bine, v-aş ruga să vă faceţi o scurtă prezentare, până la începerea carierei didactice.
– Vă mulţumesc pentru invitaţia de a mă adresa cititorilor revistei Apostolul, pentru ocazia de a le prezenta aspecte din activitatea mea de aproape 33 de ani în învăţământ.
Am terminat în 1983 Liceul Teoretic „Ion Luca Caragiale” din Ploieşti, în prezent colegiu naţional, iar în 1987 am absolvit cursurile Facultăţii de Filologie a Universităţii din Bucureşti, secţia limba şi literatura franceză-limba şi literatura engleză. Familia mea se aştepta să aleg o profesie în zona ştiinţelor economice, fiind absolventă a unui liceu cu profil real, dar prietenii nu au considerat alegerea mea o extravaganţă, mai ales că în clasa a XII-a participasem şi obţinusem un premiu la olimpiada naţională de limba franceză.
– Cum s-a îmbogăţit experienţa Dvs. profesională prin stagiile, cursurile şi activităţile desfăşurate în străinătate?
– Primul stagiu desfăşurat în străinătate a fost la Liège în 1991 şi a însemnat enorm din punct de vedere al încrederii în propria persoană, dat fiind că făcusem studiile în perioada în care era extrem de greu să ajungi în Franţa sau altă ţară în care se putea studia Français Langue Etrangère; a fost o experienţă culturală, o baie lingvistică, o ocazie de a mă familiariza cu metodele de predare-învăţare-evaluare folosite în Belgia în acel moment. Au urmat stagii în Franţa, dar cel din 1997 de la Centre International d’Etudes Françaises, Université Lumière din Lyon, cu privire la folosirea metodelor formative-participative a fost cel mai important din perspectiva activităţilor pe care am reuşit să le aplic ulterior cu elevii la clasă.
Pentru a creşte interesul pentru limba franceză, am reuşit să aduc printr-un proiect Comenius un asistent din Franţa care a lucrat cu elevii în anul şcolar 2010-2011; Aline Senzini a folosit modalităţi de dezvoltare a competenţelor de comunicare, a participat la realizarea unui videoclip, a unei reviste în limba franceză şi a unei dezbateri televizate „Pour ou contre la Francophonie”, s-a implicat în activităţi nonformale, motivând elevii să înveţe mai mult.
Provocarea din Maroc (2001-2002) a fost de a preda limba engleză la „Office de la Formation Professionnelle et de la Promotion du Travail” din Casablanca, într-un mediu multicultural. Era debutul activităţii de formare a adulţilor, iar din mobilitatea de formare continuă de la GRETA Centre Lorraine Nancy, din 2012, am aflat cum sunt exploatate metodele de educaţie formală, nonformală şi informală în Franţa şi cum sunt evaluate competenţele dobândite în afara sistemului de educaţie formal.
– Ce a însemnat pentru Dvs. perioada 2010-2015 când aţi fost metodist la Casa Corpului Didactic Neamţ?
– A fost o experienţă benefică, am cunoscut mulţi colegi profesori din judeţ, am reuşit să aduc asistentul Comenius din Franţa, Aline Senzini, pentru cursuri cu profesorii de franceză debutanţi, formatori recunoscuţi la nivel naţional, Ciprian Fartuşnic, cercetător ştiinţific, Oana Moşoiu şi alţi formatori de la A.N.P.C.D.E.F.P., psihologi.
În cadrul Simpozionului „Şcoala Modernă” din mai 2014 am invitat-o pe dna Sonia Berbinschi, conf. univ. dr. la Universitatea Bucureşti, la Catedra de limba şi literatura franceză, să susţină „Atelier de création d’unités didactiques à partir d’un support vidéo et audio”.
A fost un context favorabil scrierii de proiecte cu finanţare europeană, am câştigat şi coordonat ca reprezentant al CCD Neamţ proiectul Leonardo da Vinci VETPRO „Formare de formatori în context european” – coordonator european (2011-2012), parteneriatul Leonardo da Vinci „Design Your Future” – coordonator naţional (2011-2013), proiectul Erasmus + EDU EXPLORER – partener european (2015-2017), alături de Italia, Polonia şi Spania, coordonator Liceul Teologic Ortodox „Cuvioasa Parascheva” Agapia.
Proiectul Leonardo da Vinci VETPRO, FOREDU conceput cu trei fluxuri, două în Portugalia, unul în Franţa, a avut scopul de a dezvolta competenţele de formatori în educaţie a 16 profesori metodişti, directori şi inspectori. Am câştigat o bursă la Wiener Neustadt, „Planning and Managing European Projects” cursul fiind ţinut de profesorul de fizică, Peter Mazhol, evaluator la Agenţia Naţională din Austria. Punctele tari ale cursului au fost legate de comunicare, Mind Mapping şi evaluare în proiectele europene.
Am descoperit ce înseamnă activitatea din Centrele de Documentare şi Informare, atât în oraşe, cât şi în mediul rural, am avut ocazia să descopăr şcoli în care se desfăşoară activităţi serioase de documentare, altele în care sunt concepute activităţi ca în bibliotecă, lipsa finanţării la nivel naţional pentru formarea unor profesori documentarişti şi, în toate cazurile, bucuria copiilor de a se implica în activităţile desfăşurate în CDI.
Unul din cursurile mele favorite pe care l-am ţinut în cei cinci ani a fost cel de scriere de proiecte cu finanţare europeană, iar confirmarea că făceam ce trebuie venea atunci când un participant la curs mă anunţa că a implicat şcoala într-un un proiect Comenius sau Leonardo da Vinci câştigat după participarea la curs.
– Aţi accesat şi coordonat o multitudine de proiecte europene educaţionale. Cum aţi reuşit să gestionaţi proiectul „Young Music Caravan” în care a trebuit să colaboraţi cu 10 parteneri?
– „Young Music Caravan” a fost un proiect Leonardo da Vinci în care promotorul din Germania, kustik Art, a propus o colaborare muzicală celor 10 parteneri europeni pentru a comunica cu ei prin limbajul comun al muzicii, produsul final fiind o îmbinare de muzică folk, populară şi jazz. Dificultatea principală a fost găsirea scenei şi a sonorizării care depăşeau cu mult suma pusă la dispoziţie prin proiect, dar datorită portofoliului serios al coordonatorului proiectului, am reuşit să conving o firmă specializată să ne sponsorizeze. Atelierele cu elevii s-au ţinut la liceu timp de o săptămână, elevii au fost încântaţi să fie iniţiaţi în jazz, entuziasm care a molipsit-o şi pe doamna Maria Zan, regretata profesoară de violă, care a cântat alături de tineri în concertul de la Turnul lui Ştefan cel Mare. Chiar dacă anul proiectului este 2004, CD-ul realizat poate fi cumpărat şi acum de pe Amazon din Italia şi Spania.
– Ca director al Liceului de Arte „Victor Brauner” ce rol acordaţi muncii în echipă?
– Munca în echipă reprezintă o condiţie sine qua non în orice şcoală, iar la LAVB sunt 500 elevi, aproape 90 profesori, alături de 7 angajaţi personal didactic auxiliar şi 10 personal nedidactic. Anul 2018-2019 a fost un an de tatonări în demersul de a constitui echipe care să funcţioneze. Comisiile metodice nu sunt uneori eficiente, funcţionează mai bine echipe interdisciplinare cu ocazia unor concursuri, proiecte care adună profesori şi elevi. Un exemplu este proiectul din cadrul „Universului Z”, proiect iniţiat de prof. dr. Florin Colceag, finanţat de un grup de oameni de afaceri din Bacău, o subcomponentă a acestuia fiind orchestra Grandissimo realizată cu elevi din două licee şi o şcoală cu profil artistic din judeţele Neamţ şi Bacău. În cadrul proiectului am creat o echipă formată din profesori de limba română, de muzică, de arte vizuale care au coordonat elevii pentru activităţile orchestrei şi a echipei de comunicare create, în două tabere de studiu şi pe parcursul a şapte luni de interacţiune. Iar rezultatele au fost pe măsură: un concert la Casa Culturii din Târgu Neamţ, unul la Ateneul din Bacău şi invitaţia lui Daniel Ciobanu adresată orchestrei de a participa la concertul participanţilor la masterclass-ul din cadrul Neamţ Music Festival 2019. Echipele de profesori constituite pe criterii de compatibilitate şi interes conduc la rezultate deosebite ale elevilor.
– Publicul meloman din Piatra-Neamţ se bucură de fiecare ediţie a concursurilor internaţionale „Carl Czerny” şi „Emanuel Elenescu” organizate şi desfăşurate de instituţia Dvs. Avem noutăţi anul acesta?
– Anul acesta urmează ediţia a XXIX-a a Concursului naţional de pian „Carl Czerny” şi invit melomanii să se bucure în deschiderea acestuia de un concert al pianistului Toma Popovici, lect. univ. dr. la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti pe data de 28 februarie, la sala „Theodor Macarie”.
În luna iunie o aşteptăm pe Cellia Costea la cea de-a IV-a ediţie a Concursului naţional „Elena Botez”, concurs pe care l-a iniţiat. Va fi o ediţie deosebită, deoarece celebra soprană şi profesoară împlineşte în acea perioadă o vârstă care trebuie neapărat sărbătorită. În sfârşit, în luna noiembrie va avea loc ediţia a XXX-a a concursului internaţional „Emanuel Elenescu”. În 2019 concursul, care a avut peste 600 de participanţi din ţară şi Republica Moldova, a debutat cu un concert al cvartetului „Tiberius” din Târgu Mureş, iar membrii acestuia au făcut parte din juriul concursului, ceea ce a constituit un câştig de experienţă pentru elevi. Începând cu ediţia 2020, concursul va fi inclus în Calendarul Activităţilor Educative Naţionale finanţate de MEC.
– Prin ce se diferenţiază elevii de la liceul „Victor Brauner” de colegii lor de la alte licee?
– Elevii de la Brauner sunt copii ca toţi ceilalţi, fiecare cu povestea, aşteptările şi speranţele lui, dar au şi o sensibilitate deosebită, o motivaţie care îi face să se autodepăşească, să fie competitivi. Faptul că la specialitate se lucrează pe grupe sau individual, constituie o oportunitate de dezvoltare pe care elevii din alte licee nu o au şi pe care cei mai mulţi învaţă să o fructifice. Îmi amintesc de elevele doamnei Elena Botez, care în clasa a IX-a erau modeste, timide, iar în clasa a XII-a erau transformate de distinsa soprană în mici bijuterii stilate şi rafinate. Una dintre acestea este Suzana Nădejde, absolventă a Conservatorului din Florenţa.
– De ce aţi îndemna elevii să urmeze cursurile şcolii Dvs.?
– Liceul de Arte „Victor Brauner” are elevi din Piatra-Neamţ, din judeţele Neamţ, Bacău, Vaslui, Iaşi şi din Republica Moldova, care sunt şcolarizaţi de la ciclul primar până la cel liceal. Dacă la clasa pregătitoare nu există diferenţe faţă de celelalte şcoli, începând cu clasa I, elevii pot studia pianul şi vioara, începând cu clasa a V-a instrumente de suflat: flaut, clarinet, oboi, saxofon, fagot, corn, trompetă, percuţie, chitară clasică, contrabas. La liceu pot fi studiate toate celelalte instrumente studiate în anii anteriori, precum şi canto, instrumente populare şi canto tradiţional românesc.
Cei pasionaţi de desen, pictură, modelaj pot să se înscrie din clasa a V-a la arte plastice pentru a continua în clasa a IX-a cu artă monumentală, pictură de şevalet, design vestimentar, sculptură, imprimerie.
Îndemn elevii să vină la Liceul de Arte deoarece au posibilitatea să parcurgă atât traseul similar cu al elevilor din celelalte şcoli şi licee cât şi unul care conduce către performanţă artistică, absolvenţii fiind adaptabili, creativi, conştienţi de propriile abilităţi şi cunoştinţe care le permit integrarea cu succes pe piaţa muncii.
– Cât de dificil e drumul către performanţa artistică?
– Performanţa artistică presupune talent, multă muncă, perseverenţă, uneori renunţări şi sacrificii, susţinerea profesorilor şi a părinţilor. Sunt elevi care fac zilnic naveta zeci de kilometri, alţii au părinţi care lucrează în străinătate, dar au rezultate foarte bune la cultură generală şi muzică sau arte vizuale. Un asemenea elev are note foarte bune, cântă cu succes în orchestră, în grupuri camerale ale liceului, în Orchestra Grandissimo, în Orchestra Europeană a Tinerilor de la Trieste, Italia. Un alt elev la arte plastice obţine în clasa a IX-a premiul I în 2019, participă în acelaşi an la faza naţională a olimpiadei de limba română, la expoziţii în Portugalia şi China, face parte din echipa de comunicare a proiectului „Universul Z”.
Acestea sunt câteva dintre ingredientele performanţei artistice ale elevilor de la „Brauner”!
A consemnat Gianina BURUIANĂ