Experienţa Erasmus+ 2014-2020 ne-a arătat că deschiderea spre educaţia europeană prin mobilităţi ale elevilor şi profesorilor oferă oportunităţi de dezvoltare instituţională pe care suntem datori să le fructificăm. În cadrul programului anterior, Erasmus+ 2014-2020, Colegiul Naţional „Calistrat Hogaş” a utilizat oportunităţile oferite de diferite acţiuni şi programe de finanţare şi a implementat o paletă de proiecte foarte diversă din punct de vedere tematic, reuşind să asigure anual un număr ridicat de mobilităţi pentru resursele sale umane şi pentru beneficiari.
Astfel, ne putem mândri cu 16 proiecte implementate în cadrul programului Erasmus+, dintre care un proiect de mobilităţi pentru formarea personalului (KA101), două proiecte de mobilităţi pentru formarea profesională a elevilor (KA102), 5 proiecte de parteneriat strategic pentru şcoli (KA219), 6 proiecte de parteneriat pentru schimb interşcolar (KA229), 2 proiecte de parteneriat strategic pentru inovare (KA201), pe durata cărora un număr impresionant de elevi şi profesori au beneficiat de sprijin financiar din partea Comisiei Europene pentru a participa la schimburi de experienţă transnaţionale, mobilităţi de formare şi învăţare.
În baza acestei experienţe acumulate, am receptat deschiderea europeană a elevilor şi nevoia instituţiei noastre de a se concentra pe dezvoltarea unor componente educaţionale relevante pe termen lung. Lecţia principală a perioadei anterioare a fost aceea că, prin asigurarea accesului unui număr cât mai mare de elevi şi profesori la experienţe de învăţare europene, impactul pozitiv la nivel individual şi instituţional pe termen lung va fi mai mare: cu cât numărul elevilor şi profesorilor care au acces direct la experienţe europene este mai mare, cu atât schimbările de mentalitate şi progresele instituţiei vor fi mai rapide şi mai profunde.
Din acest motiv, am fost receptivi la Apelul de acreditare pentru proiecte de mobilitate care a fost lansat de Agenţia Naţională la sfârşitul anului trecut, depunând solicitări de acreditare pentru două domenii din trei, respectiv pentru domeniile educaţie şcolară şi formare profesională. Faptul că Agenţia Naţională a aprobat ambele solicitări de acreditare dovedeşte consistenţa viziunii instituţionale pe termen lung şi credibilitatea CNCH ca instituţie cu experienţă în implementarea celor două tipuri de proiecte de mobilitate.
Dar, ceea ce este cel mai important, acreditările permit accesul pe termen lung al şcolii noastre la suportul financiar oferit de Comisia Europeană şi asigură, pe de o parte, continuitatea accesului elevilor de la specializarea matematică-informatică din cinci generaţii succesive (aproximativ 120 de elevi în total, atunci când vor fi în clasa a XI-a) la experienţe de formare profesională în domeniul informatică, precum şi accesul personalului instituţiei la un număr de aproximativ 55 de mobilităţi europene, dintre care 40 vor fi mobilităţi de formare pentru profesori (10 finanţate pe domeniul VET şi 30 finanţate prin domeniul educaţie şcolară).
Petruţa LOSTUN