Volumul Copii şi adolescenţi online: în familie, la şcoală şi în timpul liber, apărut la Editura Presa Universitară Clujeană în 2022, sub coordonarea Monicăi Barbovski (editor), prezintă o selecţie a rezultatelor din pachetele de lucru privind colectarea primară a datelor: viaţă de familie, educaţie, timp liber.
Un grup de cercetători de la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca a contribuit la trei dintre cele patru pachete de lucru privind colectarea primară a datelor (viaţa de familie, educaţie, timp liber). Echipa cercetătorilor români s-a alăturat echipelor din alte şapte ţări: Austria, Estonia, Grecia, Germania, Marea Britanie, Norvegia şi Spania. Studiile s-au desfăşurat în cadrul proiectului DigiGen, finanţat de Comisia Europeană prin Programul Horizon 2020.
Implementat în perioada 2019-2022, proiectul DigiGen, abordează impactul pe care îl au transformările digitale asupra vieţii copiilor şi tinerilor, analizând cu precădere felul în care acestea contribuie la schimbarea vieţii şi dinamicilor în interiorul familiei. Pornind de la felul în care copiii îşi formează educaţia în cadrul şcolii şi în pregătirea pentru şcoală, până la modurile în care îşi organizează timpul liber sau înţeleg participarea civică în societate, cercetarea explică semnificaţia şi necesitatea utilizării tehnologiilor digitale în actualul context socio-cultural. Rezultatele obţinute relevă diversitatea şi complexitatea familiilor din România privitor la utilizarea tehnologiilor digitale, dar şi gradul de autoreflecţie al copiilor care sunt conştienţi de riscurile asupra sănătăţii, riscurile dependenţei şi ale dezvăluirii informaţiilor personale.
Conţinutul lucrării este structurat în trei mari capitole: Efectele noilor tehnologii asupra generaţiei digitate şi a familiilor acestora; Perspectivele copiilor, tinerilor şi ale profesorilor români asupra rolului tehnologiilor digitale în educaţie; Adolescenţa online: o perspectivă asupra timpului liber petrecut pe internet al adolescenţilor din România şi abordează subiecte precum: competenţele digitale ale copiilor şi tinerilor, rolul TIC în educaţie, utilitatea tehnologiilor digitale, dispozitive şi aplicaţii utilizate de către adulţi, drepturi şi obligaţii în era digitală, riscurile şi amenintăţile utilizării în exces a tehnologiilor digitale, sugestii pentru îmbunătăţirea utilizării TIC în şcoli, timpul liber între spaţiul virtual şi cel fizic etc.
Nu putem ignora faptul că tehnologia digitală face parte integrantă din viaţa noastră cotidiană, însă trebuie să analizăm atât avantajele cât şi dezavantajele utilizării acesteia.
Având în vedere tematica abordată şi rezultatele studiului realizat la nivel naţional, consider extrem de util volumul tuturor cadrelor didactice, profesorilor diriginţi, părinţilor şi, nu în ultimul rând, adolescenţilor/tinerilor care riscă să devină dependenţi de o lume virtuală dacă nu au suficient discernământ.
Dr. Mihai FLOROAIA