■ Iunie 1907 – d. Chiriac Nicolau, la Mănăstirea Neamţ (n. 1839, Piatra-Neamţ), tatăl, preot la Biserica „Precista” din Piatra, l-a dus la Mănăstirea Secu pentru a învăţa carte. A fost trimis la Mănăstirea Neamţ; a participat la Războiul de Independenţă. După război, revizor al bisericilor din Dobrogea, a luptat pentru introducerea limbii române în locul celei slavone în serviciul divin; pentru organizarea învăţământului laic, iar Regele Carol I l-a decorat cu „Steaua României”. Reîntors la Neamţ, a contribuit la repararea unor clădiri ale mănăstirii, şi a bisericilor din Nemţişor, Lunca, Vânători-Neamţ şi Valea Seacă. A ctitorit o nouă şcoală în satul Vânători-Neamţ (8. 10.1895) şi a pus bazele primei biblioteci rurale din Judeţul Neamţ.
■ 1/1946 – n. Petruş Andrei, la Goşmani, Neamţ, profesor, scriitor. Absolvent al Liceului „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ şi al Facultăţii de Filologie Iaşi, a predat, până la pensionare, la Liceul din Puieşti, Vaslui. Redactor la mai multe publicaţii („Visătorii”, „Amurg sentimental”, „Dor de dor”). Colaborator la: „Dacia literară”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Cuvântul adevărului” (Canada). Cărţi: „Descântece de inimă rea”, „Floare de jar”, „Flacăra de veghe”, „Cântecul toamnei”, „Mierea din trestii de cuvânt”, „Poeme târzii”, „101 sonete”, „Crepuscul de miere”, „Într-un crâng de neuitări”.
■ 3. 06. 1899 – d. Constantin Gh. Şoarec (n 1837, Piatra), primar (1876), deputat şi senator. A urmat cursurile Şcolii Domneşti şi ale Seminarului de la Socola. A fost unul dintre cei mai bogaţi oameni din Piatra-Neamţ, a sprijinit Unirea şi reformele lui Alexandru Ioan Cuza; ca primar a contribuit la susţinerea Războiului pentru Independenţă, iar despre activitatea sa s-a scris în „Războiul” şi în „Corespondenţia provincial”, au vorbit I. C. Brătianu şi Mihail Kogălniceanu. După mandatul de primar a fost ales deputat, apoi senator.
■ 3/1943 – n. Vasile Vasile, la Borleşti, Neamţ, profesor, dirijor, muzicolog. Absolvent al Seminarului Teologic de la Mănăstirea Neamţ, al Conservatorului de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj (1971) şi al Facultăţii de Filologie a Universităţii din Iaşi (1974); doctor în pedagogie (1993) şi în muzicologie (1994). Profesor în Bacău şi Piatra-Neamţ; fondator, director al Şcolii Populare din Piatra-Neamţ, cercetător ştiinţific la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, profesor asociat la Academia de Muzică, Bucureşti, conferenţiar la Universitatea Naţională de Muzică, profesor la Facultatea de Teologie din Piteşti. Colaborări în presa naţională şi publicaţii din Marea Britanie, S. U. A., Germania. Scrieri: „Iubirea de moşie e un zid”, „Profiluri de muzicieni români, sec. XIX-XX, I”, „Gavriil Galinescu – reprezentant de seamă al muzicii româneşti”.
■ 5/1974 – n. Violeta Simina MOŞU, la Piatra-Neamţ. Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport (2003). Master în Cultură şi Literatură Română, Facultatea de Litere a Universităţii „Vasile Alecsandri”, Bacău (2021). Membru al UZPR din 2019. Redactor, realizator emisiuni, prezentator ştiri, comentator sportiv la Radio Terra, Ziarul Realitatea Media, Tele’M Neamţ, Radio M Plus, Ziarul Telegraful, 1TV Neamţ, Radio Unu, EST TV. Corespondent sportiv al PRO TV (1996-2001) şi ofiţer de presă al campioanei la handbal FibrexNylon Săvineşti (2001-2004). Declarată ziaristul cultural al anului 2016, la Gala Superlativele Culturii Nemţene. Bibliotecar la Biblioteca Judeţeană G.T. Kirileanu Neamţ (din septembrie 2017). Administrează din noiembrie 2017 publicaţia on-line Dor de Neamţ. Redactor al revistei Apostolul (din 2017). Cărţi publicate: Piatra-Neamţ, ieri, Biblioteca Judeţeană G.T. Kirileanu Neamţ, 2020; Festivalul de teatru Piatra-Neamţ, 1969-2019, Editura Nona, 2021 (coautoare).
■ 7/1925 – n. Elena Botez-Butnaru, la Piatra-Neamţ, soprană. A fost eleva Sidoniei Hogaş, a absolvit Academia de Muzică şi Artă Dramatică, Bucureşti, solistă la Opera din Bucureşti şi prim-solistă la Opera din Timişoara, interpretând peste 30 de ani, alături de Nicolae Herlea, Dan Iordăchescu, Viorica Cortez. Turnee: Franţa, Italia, Germania, Polonia ş. a.
■ 12. 06. 1962 – n. Petru Vamanu, la Negreşti, Neamţ, artist plastic. A absolvit Liceul de Artă din Bacău. Între 1981 şi 2014, a participat la numeroase expoziţii de grup: Bacău (1981), Piatra-Neamţ (1984, 1993), Botoşani (1988), precum şi la Taberele de creaţie de la Dumbrava, Neamţ (1991) şi Potoci, Neamţ (1992, 1993). A pictat mai multe biserici.
■ 13/1883 – n. I. I. Mironescu, la Tazlău, Neamţ (d. 22.07.1939), medic, scriitor. Absolvent al Facultăţii de Medicină, doctorat (1912) şi studii de specializare la Berlin. Profesor universitar şi şef de clinică (1921). A debutat cu proză scurtă („La priveghiu” şi „La praznic”) în revista elevilor. Colaborări: „Viaţa românească”, „Însemnări ieşene”, „Solia Moldovei”, „Avântul”, „Însemnări literare”. Debut editorial: „Sandu Hurmuzel”, (1916). „Scrieri”. Alte volume: „Oameni şi vremuri”, 1920; „Într-un colţ de rai” (desene de A. Murnu), 1930; „Catiheţii de la Humuleşti”, 1938; „Tulie Radu Teacă”, pref. Mihail Sadoveanu, 1940; „Scrieri”, ed. îngr. de Cezar Ţucu, 2006.
■ 14/1961 – n. Radu Florescu, la Sabasa, Borca, Neamţ, poet. A absolvit Liceul „Mihail Sadoveanu” din Borca. Debut în Revista „Amfiteatru” (1982), după unele surse, în „Ateneu” (8/1983), apoi în volumul colectiv „Poeme singure”, 1989. Alte cărţi de poezie: „Camera liturgică”; „Satrapia”; „Casa din care ies”; „Negru transparent”; „Rău de pământ”; „Probă de viaţă”; „Poeme singure”, antologie. Membru al U. S. Premiul Colocviilor de Poezie de la Neamţ, premiile revistelor: „Convorbiri literare” şi „Hyperion”, ale Festivalurilor de Poezie: „Marin Sorescu” şi „George Coşbuc”, Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Iaşi, 2008.
■ 17/1825 – n. Elena Cuza, la Iaşi (d. 2.04.1909, Piatra-Neamţ), „sfânta”, cum o numeau localnicii, soţia domnitorului Alexandru Ioan Cuza. După moartea lui Cuza, va fi soră la spitalul de Copii „Caritatea” din Iaşi, iar din 1903 se stabileşte la Piatra-Neamţ, în casa situată pe Strada „Ştefan cel Mare” cumpărată, pe când se afla în Elveţia, de la familia ing. Bacalu. Aici a trăit discret ultimii ani de viaţă, făcând acte de caritate, donaţia către primul spital al oraşului, care funcţiona în localul unde este azi Centrul de Îngrijiri Comunitare. La 24 ianuarie 1909, când se împlineau 50 de ani de la Unire, a fost vizitată de Nicolae Iorga, iar manifestările dedicate evenimentului s-au desfăşurat în faţa casei sale.
■ 18/1938 – n. Paul Findrihan la Icuşeşti, Roman (d. 22.07.2004, Piatra-Neamţ), profesor, publicist. A absolvit Liceul „Roman-Vodă”, Facultatea de Filologie-Istorie a Universităţii Bucureşti (1960), profesor şi director la Săbăoani, Neamţ, referent şi secretar literar al T. T. din Piatra-Neamţ (1966-1998), autor (colab.) a primului corpus de documente privind activitatea T. T. („Remember”, „Breviar” şi „TT”). Membru în comisia de redactare a unui „Lexicon” al teatrului românesc. A editat – singur sau în colaborare cu Mircea Zaharia: Revista „Zigzag” (1984-1989), Caietele-program ale spectacolelor TT. A participat la manifestări iniţiate de teatru: „Antologia Scriitorilor Români Contemporani” şi „Colocviile critice”. Colaborări: Ziarul „Ceahlăul”, revistele „Asachi” şi „Apostolul”.
■ 20/1938 – n. Mihai Merticaru, la Beţeşti, Rediu, Neamţ, profesor, poet, publicist, membru al U. S. A absolvit Facultatea de Filologie, Iaşi. A fost redactor la Ziarul „Ceahlăul”. Colaborări: „Convorbiri literare”, „Antiteze”, „Asachi”, „Spirit critic”, „Flacăra” şi în reviste didactice. Cărţi de poezie: „Vânătoare princiară”, „Catedrala de azur”, „Scriere cuneiformă”, „Întâlnire pe pod”, „Imperiul lupului”, „Împărăţia clipei. 333 micropoeme în stil haiku”, „Arca lui Petrarca”, „Împărăţia frigului”, „Geometrie lirică. 66 de sonete”, „Umbra păsării, poeme alese”, „Arta euritmiei, 74 de sonete” şi cărţi didactice („Repere literare şi stilistice” ş. a.).
■ 21/1949 – n. Dan Cepoi, la Târgu-Neamţ (d. 2008, Piatra-Neamţ), pictor. Absolvent al Facultăţii de Arte Plastice, Iaşi. Membru al U. A. P. În paralel cu activitatea didactică la Piatra-Neamţ, expune permanent, în cadrul expoziţiilor colective, ocazionale sau anuale, şi participă la Taberele de pictură: Almaş, Văratec, Durău, Dumbrava. Este prezent în selecţiile Filialei Neamţ a U. A. P. pentru expoziţiile deschise la Iaşi (1985), Târgu-Mureş şi Piatra-Neamţ (1987), Bucureşti (1986), Bienala „Lascăr Vorel”, Piatra-Neamţ. Au publicat reproduceri după lucrările sale revistele: „Arta”, „Orizonturi româneşti”, „Vatra”. Prezent în numeroase colecţii particulare din ţară şi de peste hotare.
■ 24/1818 – n. Ion Ionescu de la Brad (n. Ion Isăcescu), la Roman (d. 31.12.1891, Brad, Roman), agronom, economist, savant şi scriitor, ctitor al învăţământului agronomic din România. A studiat la Academia Mihăileană din Iaşi şi la Sorbona. Vicepreşedinte al Comisei proprietăţii, în Guvernul Provizoriu (1848). Consultat de Alexandru Ioan Cuza la alcătuirea legii pentru reforma agrară; inspector general al agriculturii, 22 de ani, a condus ferma-şcoală de la Brad (azi, Liceul Agricol, Roman). A publicat „Agricultura română de la Brad”. Ca deputat, a militat cu energie pentru cauza celor nevoiaşi. A reprezentat ţara la congrese şi expoziţii în străinătate. Membru corespondent (1884) al Societăţii de Statistică, Londra.
■ 27/1951 – n. Laurenţiu Dumitraşcu, la Moineşti, Bacău, arhitect, stabilit cu părinţii la Bicaz (1958), apoi în Piatra-Neamţ. Absolvent al Institutului de Arhitectură „Ion Mincu”. Membru al U. A. P. (1990). Diverse şi multiple proiecte de amenajare a unor zone (Bălţăteşti, Bicaz, C. F. S. Săvineşti ş. a.). Lucrări de artă monumentală („Anamorfoze”), lucrări de scenografie (spectacole: la TT, Teatrul Naţional din Iaşi, Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoşani ş. a.), proiecte de construcţii în ţară şi în străinătate.
■ 28/1872– n. Vasile Gheorghiu, la Câmpulung Moldovenesc (d. 29. 11. 1959, Dumbrava Roşie, Neamţ), profesor universitar, scriitor neo-testamentar, membru de onoare al Academiei Române (1938). Studii: Liceul Ortodox din Suceava, Facultatea de Teologie din Cernăuţi, doctor (1897); studii la Viena, Bonn, Breslau (Wroclaw) şi Leipzig. Profesor la Facultatea de Teologie din Cernăuţi, la Consistoriul Spiritual Central din Bucureşti, preşedinte al Societăţii pentru Cultura şi Literatura Populară Română din Bucovina. A publicat aproape o sută de studii, articole, predici şi recenzii în revistele: „Candela”; „Mitropolia Banatului”; „Mitropolia Moldovei”; „Telegraful român”; „Studii şi cercetări”.
■ 28/1912 – n. Sergiu Celibidache, la Roman (d. 14.08.1996, lângă Paris), muzician, compozitor, membru de onoare al Academiei Române. A absolvit liceul în oraşul natal, se consacră muzicii. Pleacă la Berlin unde studiază la Şcoala de Înalte Studii Muzicale (1936), unde va debuta (1945) la pupitrul Filarmonicii. Dirijează cu regularitate renumite orchestre simfonice europene; ţine cursuri de perfecţionare în arta dirijorală la Accademia Musicale din Siena (1960-1962), iar mai târziu la Fontainebleau şi la München pentru tineri dirijori. Autorul unui „Requiem”, a patru simfonii şi al unui Concert pentru pian şi orchestră, rămase în cea mai mare parte inedite. A condus Orchestra Filarmonică din Paris (din 1969), director al Filarmonicii din München (din 1979), pe care o va dirija şi la Ateneul Român (1978 şi 1990).
■ 29/1907 – n. Mihai Avadanei, la Dobreni, Neamţ (d. 20.08.1977, Iaşi), profesor universitar, doctor în ştiinţe pedagogice (1969). În 1942, împreună cu Mihail Madgearu, scoate Ziarul „Ceahlăul”. Fost elev al Şcolii Normale „Gheorghe Asachi” din Piatra-Neamţ (1924) va deveni învăţător (Magazia, Crăcăoani, Sărata, Dobreni şi Piatra-Neamţ). După absolvirea Facultăţii de Filozofie din Iaşi (1946-1950), devine asistent (1950-1957), lector, conferenţiar la Conservatorul „George Enescu” şi la Institutul Agronomic „Ion Ionescu de la Brad” (1966-1974). Articole şi studii în „Revista de pedagogie”. Contribuie la elaborarea „Istoriei pedagogiei româneşti”. Colaborator al primei serii a Revistei APOSTOLUL.
(N. R. – Prelucrare după Personalităţi ale culturii din judeţul Neamţ, un calendar alcătuit de Constantin Tomşa, Editura Crigarux&Cetatea Doamnei, Piatra-Neamţ, 2014).
Constantin TOMȘA