Editura Eikon (director, Valentin Ajder) aduce în atenţia cititorilor o apariţie editorială-eveniment: „Eminescologul Ştefan Munteanu, la 75 de ani”, volum coordonat şi prefaţat de profesorul şi publicistul băcăuan Ion Fercu. Ştefan Munteanu, profesor, doctor în filosofie, membru al Uniunii Scriitorilor din România, eseist, istoric şi critic literar, este cunoscut pentru truda sa de o viaţă în domeniul cercetării operei lui Mihai Eminescu. De când s-a pensionat, renumitul literat locuieşte la Izvoare-Dumbrava Roşie, în judeţul Neamţ.
Cartea se deschide cu un interviu: „De vorbă cu Ştefan Munteanu”, şi cu un argument, intitulat: „Crochiu picassian pentru un portret ştefanmuntenesc”. „Cred că prima întâlnire cu Eminescu i-a schimbat lui Ştefan Munteanu structura atomilor destinului. A scrutat de atunci opera eminesciană, investind resurse hermeneutice de o inocenţă doldora de metafizic. A înviorat credinţa în Eminescu şi i-a determinat pe mulţi să-l ţină şi mai aproape de suflet. A aruncat punţi peste prăpastia care desparte limbajul filosofic de cel poetic şi ne-a trimis, cu noi argumente, către perceperea condiţiei fericite a poeziei care se aventurează prin imperiile seducătoare ale filosofiei. Ne-a spus că Eminescu a împăcat filosofia cu lumea, că ne-a convertit la înţelepciune cu poezia care emoţionează şi zări cosmice. Deloc întâmplător, discursul său, consacrat ca o critică a criticii eminesciene, a cucerit, şi prin traduceri, orizonturi europene”, este de părere Ion Fercu, profesor, expert în educaţie, prozator, poet, eseist şi publicist.
Lucrarea are 310 pagini şi conţine referinţe critice la volumele: Filosofia indiană şi creaţia eminesciană, Fulguraţii eminescologice, Mihai Eminescu Contribution to the Philosophy of Law, La filosofia india y la creación literaria de Mihai Eminescu, O istorie a opiniilor privind filosofia lui Eminescu, vol. I, II, III, IV, o serie de dialoguri cu Ştefan Munteanu şi o postfaţă denumită: Coridorul eminescologic ştefanmuntenesc.
Ştefan Munteanu s-a născut la 5 martie 1951, în satul Huţu, comuna Găiceana, judeţul Bacău. Este licenţiat în Filosofie la Universitatea „Al.I. Cuza” din Iaşi, promoţia 1980, şi în Drept, în 1987, la aceeaşi Universitate. Întrebat: „Ce urare credeţi că v-ar face Eminescu la aniversară?”, Ştefan Munteanu a răspuns: „Indiscutabil, în toată viaţa mea, nu mi-am imaginat că voi fi pus în situaţia de a răspunde la o asemenea întrebare. Acum, când neprevăzul s-a produs, nu-mi mai rămâne decât calea frământărilor, a căutărilor, care să mă scoată din încurcătură. Nu ascund faptul că am mai traversat asemenea momente dificile. De fiecare dată, însă, în asemenea ocazii, am fost ajutat, chiar de Eminescu. Pornind de la această experienţă miraculoasă, şi privind mai atent situarea mea faţă de Eminescu, observ că genialul poet-filosof nu numai că mi-a făcut urarea esenţială, dar mi-a oferit şi cadoul existenţial. De vreme ce Eminescu dă sens vieţii mele, înseamnă că degajă energii pentru ca eu să fiu sănătos şi să-i pot citi opera mai departe. Şi, drept cadou, mi-a transmis dragostea pentru întreaga sa creaţie. Faptul că nu se întreabă dacă merit aceste onoruri îmi inspiră bunătate şi încredere, pentru a-mi continua căutările”.
Primul care a anticipat că Ştefan Munteanu va deveni un important eminescolog a fost profesorul Constantin Călin, critic, istoric literar şi jurnalist cultural din Bacău. „Despre relaţia mea cu distinsul cărturar Constantin Călin probabil că nu o să vorbesc niciodată prea mult. De ce? Pentru că nu a fost doar o simplă colaborare, ci a fost mai mult. A fost întâlnire afectivă, reciproc-necesară, greu de explicat, cel puţin din punctul meu de vedere. În toamna anului 1993, am intrat în Universitatea Bacău cu multe iluzii. Visam să întâlnesc oameni de carte, intelectuali bine întemeiaţi şi mărinimoşi. În două luni, am rămas doar cu visele mele spulberate. Doar doi-trei oameni cu care să porţi o discuţie de nivel universitar… Printre ei, pe primul loc se afla cărturarul C. Călin. De aceea, l-am recunoscut ca pe un părinte spiritual. (…) Nu ştiu cât de mult a riscat, însă a fost primul care a văzut în mine un viitor cercetător asupra creaţiei eminesciene. Timpul va avea grijă să vadă dreptatea”, a explicat Ştefan Munteanu.
Pentru lucrarea „Filosofia indiană şi creaţia eminesciană”, Ştefan Munteanu a fost distins, în anul 1999, cu Premiul „Ion Petrovici” al Academiei Române, numele Universităţii din Bacău fiind rostit pentru prima oară în aula acestui for cultural prestigios fondat în urmă cu 160 de ani. „Fiind vorba despre cel mai valoros premiu care poate fi obţinut în România, vă daţi seama cât mă onorează acest fapt. Premiul înseamnă o recunoaştere oficială a originalităţii lucrării mele şi o recompensă fericită pentru întregul meu efort de până acum în domeniul cercetării ştiinţelor socio-umane. Dar cel mai important lucru mi se pare acela că, pentru prima oară, în aula Academiei Române a fost rostit numele Universităţii din Bacău, unde îmi desfăşor activitatea de dascăl”, îi declara profesorul Ştefan Munteanu jurnalistei Carmen Mihalache (este şi un reputat critic teatral), în Deşteptarea, luni, 20 decembrie 1999.
Violeta MOŞU