Teatrul este semnul de exclamare din limba spaniolă. Adică aşezat înaintea tuturor lucrurilor, poziţionat invers. Teatrul nu pretinde nimic, el aclamă, teatrul nu comandă, el celebrează, teatrul nu cere nimic, el invită! (Olivier Py)
Pentru Teatrul Tineretului, luna octombrie a început cu invitaţia la Ziua TT, pe 3 octombrie, adresată tuturor celor care au fost curioşi să ne treacă pragul în cadrul manifestărilor prilejuite de această ocazie, toate cu intrare liberă.
Ziua Teatrului Tineretului, ediţia a II-a, a fost deschisă de managerul Andrei Merchea cu vernisajul expoziţiei Povestea continuă: anii 1967-1989, care prezintă momente de reper din istoria teatrului nostru, în continuarea celor ilustrate anul trecut, în cadrul expoziţiei Cum a început povestea…, vernisate tot de Ziua TT.
Dacă anul trecut am celebrat spectacolele ce au stat sub egida secţiei Piatra Neamt a Teatrului de Stat Bacău (1958-1961), respectiv a Teatrului de Stat Piatra Neamţ (1961-1967), prezenta expoziţie cuprinde momente de succes începând cu anul 1967, când se schimbă titulatura instituţiei, până în 1989, perioadă în care Teatrul nostru şi-a consolidat renumele la nivel naţional, criticii de teatru recunoscându-i valoarea prin sintagma „Fenomenul Piatra Neamţ”.
Expoziţia cuprinde afişe şi fotografii ale spectacolelor din perioada respectivă precum şi vizualuri care marchează ediţiile Festivalului de Teatru Piatra Neamţ şi participările la festivaluri peste hotare, într-o perioadă în care cenzura comunistă limita drastic colaborările cu lumea occidentală. Aşadar, expoziţia a fost alcătuită în jurul unor ani simbolici şi al unor manifestări emblematice.
1967 * În martie 1967, Teatrul din Piatra-Neamţ a participat la Festivalul de Teatru pentru Tineret şi Copii de la Nürnberg şi la Săptămâna Internaţională a Teatrelor pentru Copii şi Tineret de la München, cu spectacolul regizat de Ion Cojar, Afară-i vopsit gardu’, înăuntru-i leopardu’. Una dintre scenele germane pe care urma să fie prezentat spectacolul se numea Das Theater der Jugend (Teatrul Tineretului). Inspirat de teatrul-gazdă, directorul Ion Coman a solicitat forurilor locale schimbarea titulaturii instituţiei din Teatrul de Stat Piatra Neamţ, în Teatrul Tineretului. Pe toate tipăriturile pentru deplasarea în R.F.G, Teatrul din Piatra Neamţ apare ca Das Theater der Jugend Piatra Neamtz – Rumänien, chiar dacă formalităţile de schimbare a titulaturii se vor încheia după desfăşurarea turneului.
1968 * După succesul din Germania, Teatrul Tineretului a fost invitat la Festivalul Internaţional al Teatrelor de Proză, din cadrul Bienalei de la Veneţia, cu spectacolele: Afară-i vopsit gardu’, înăuntru-i leopardu’ de Alecu Popovici, (distins, în cadrul manifestării, cu Marele Premiu pentru cel mai bun spectacol) şi Vrăjitorul din Oz de Eduard Covali şi Paul Findrihan, ambele în regia lui Ion Cojar.
1969 * Primul festival dedicat publicului tânăr din România
Inspiraţi de aceste două turnee internaţionale, Ion Coman şi echipa sa decid să organizeze în 1969 PRIMUL FESTIVAL AL SPECTACOLELOR DE TEATRU PENTRU TINERET ŞI COPII, toate cele opt spectacole din programul ediţiei vizând publicul tânăr, de la preşcolari la liceeni. Festivalul de Teatru Piatra Neamţ este cel mai longeviv program al teatrului nostru şi probabil cel mai de succes. În perioada comunistă s-au putut desfăşura ediţii în anii 1969, 1971, 1973, 1975, 1977, 1981, 1985, după acest an autorităţile refuzând să mai aprobe desfăşurarea festivalului. Forurile de la Bucureşti nu mai vedeau rostul Festivalului din Piatra Neamţ în contextul organizării „Cântării României”, singura manifestare în care artiştii de teatru şi din alte bresle se puteau exprima în acei ani cenuşii.
Chiar dacă puterea comunistă nu privea cu ochi buni participările la manifestări internaţionale, Teatrul Tineretului s-a bucurat de turnee excepţionale datorită renumelui său şi afilierii la puternica organizație internațională ASITEJ (Asociaţia Internaţională a Teatrelor pentru Copii şi Tineret), fondată în 1965.
TURNEE INTERNAŢIONALE 1972-1977:
1971 Festivalul Popoarelor, San-Marino, Republica San Marino
Harap Alb, un spectacol de Zoe Anghel Stanca, după Ion Creangă.
1972 Turneu Oficial în Danemarca: Copenhaga, Aarhus, Aalborg, Holsterbro, Teastrup, Hillerod
Harap Alb, un spectacol de Zoe Anghel Stanca, după Ion Creangă.
1973 Festivalul Internaţional De Teatru Pentru Copii Sibenik -Yugoslavia
Harap Alb, un spectacol de Zoe Anghel Stanca, după Ion Creangă.
1977 Festivalul Mondial De Teatru, Nancy -Franţa
Tinereţe fără bătrâneţe de Eduard Covali, după Petre Ispirescu, regia Cătălina Buzoianu.
Perioada 1967-1989 a fost marcată de spectacole excepţionale, palmaresul teatrului cuprinzând peste 30 de premii obţinute la nivel naţional şi internaţional. Sunt anii în care la Piatra Neamţ au debutat sau şi-au dat măsura talentului actori precum (în ordine alfabetică): Eugen Apostol, Eugenia Balaure, Gheorghe Birău, Coca Bloos, Corneliu-Dan Borcia, Mihai Cafriţa, Rozina Cambos, Paul Chiribuţă, Ana Ciontea, Constantin Cojocaru, Eronim Crişan, Theodor Danetti, Gheorghe Dănilă, Carmen Galin, Constantin Ghenescu, Răzvan Ionescu, Alexandru Lazăr, Florin Măcelaru, Simona Măicănescu, Horaţiu Mălăele, Maia Morgenstern, Ion Muscă, Cornel Nicoară, Gelu Niţu, Adria Pamfil Almăjan, Ioana Pavelescu, Traian Pârlog, Dragoş Pâslaru, Oana Pellea, Carmen Petrescu, Boris Petroff, Mitică Popescu, Virginia Rogin, Lucia Ştefănescu, Liviu Timuş, Romeo Tudor, Valentin Uritescu, Nina Zainescu.
Toate acestea nu ar fi fost posibile fără munca echipelor conduse de directorii: Ion Coman (1961 – 1969); Eduard Covali (1969 – 1975), Emil Mandric (1975 – 1979), Gheorghe Bunghez (1980 – 1986), Cornel Nicoară (1986 – 1989 – primul mandat), secondaţi cu competenţă de secretarii literari Paul FINDRIHAN şi Mircea ZAHARIA.
După vernisarea acestei expoziţii, a urmat conferinţa susţinută de Varujan Vosganian, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, cu tilul Cuvântul – un instrument temperat. Invitatul a fost prezentat de scriitorul Adrian Alui Gheorghe. Conferinţa a fost concepută ca o colecţie de aspecte inedite din istoria omenirii legate de cuvânt. Redăm aici doar câteva:
„Cea mai veche urmă de expresie artistică este un zigzag scrijelit pe o scoică acum circa 500.000 de ani, în insula Java – din vremea în care osul hioid s-a dezvoltat îndeajuns ca omul să poată vorbi. Primele cuvinte au numit ceea ce era în permanenţă în aria perceptivă: eu, tu, mamă, tată, soare, stea, foc.”
Din rădăcinile comune ale limbilor europene, scriitorul a ales înrudirea care îl fascinează cel mai mult, rămasă neexplicată, cea dintre „noapte” şi „opt”: nuit şi huit, night şi eight, Nacht şi acht, noche şi ocho. Când matematicianul John Wallis a căutat, secole mai târziu, un semn pentru infinit, a ales tocmai un opt culcat. Noaptea ar fi, aşadar, un „infinit nedefinit”.
Sunt anii în care Carmen Galin, Mitică Popescu, Horaţiu Mălăele, Ana Ciontea primesc primele lor premii din carieră. Regizorii Alexandru Dabija, Silviu Purcărete, Victor-Ioan Frunză debutează la Teatrul Tineretului.
„Pentru grecii vechi, Logosul era o ordine prestabilită, aşezată peste toate. Prologul Evangheliei după Ioan preia moştenirea şi o duce mai departe: Cuvântul este Dumnezeu, este lumină, apoi coboară în om. Iar omul devine cel care mărturiseşte, punte între lumea dinaintea lui şi cea care vine.”
Conferinţa a fost urmată imediat de vernisajul Arhitectura memoriei, expoziţia de pictură a Nadinei Scriba, scenografă a Teatrului Tineretului între 1982 şi 1985. Deschisă de Paul Chiribuţă, şeful Serviciului Literar şi Artistic al teatrului, expoziţia a fost prezentată de criticul de artă şi scriitorul Emil Nadler. Vernisajul a devenit un dialog cu artista, un prilej de rememorare a unei perioade din istoria teatrului nostru.
Expoziţia este una cu vânzare şi se află pe simezele teatrului până la 1 noiembrie.
Seara a fost difuzat filmul documentar Oamenii din spatele scenei, dedicat celor care fac spectacolul posibil din culise: tehnicieni, maşinişti, luminişti, sunetişti, recuziteri, croitori, costumiere, machiori, sufleuri, secretari literari. Filmul le dă chipuri, nume şi voce. Documentarul, realizat de Illusio, s-a născut din interviurile făcute de colega noastră, Paula Geangalău, producător delegat al teatrului, motorul acestui proiect. La finalul filmului, întreaga echipa TT s-a reunit pe scenă.
Ziua TT s-a încheiat în nota veselă a concertului 9 piese remixate, susţinut de actorul şi cantautorul Alex Ştefănescu. Absolvent UNATC, cu studii la London International School of Performing Arts, Alex Ştefănescu a adus la Piatra-Neamţ, în duet cu chitara lui, o producţie Unteatru în care nouă piese faimoase ale dramaturgiei – printre care „Romeo şi Julieta”, „Hamlet”, „O scrisoare pierdută”, „Nora”, „Iona”, „Aşteptându-l pe Godot” – sunt repovestite, cântate şi parodiate pe muzică.
LINIŞTE, SE REPETĂ!
În octombrie au debutat repetiţiile pentru două noi spectacole: „Mitică Popescu” de Camil Petrescu şi „Enigma Otiliei” de George Călinescu, dramatizare realizată de scriitorul Radu Aldulescu.
Piesa lui Camil Petrescu va fi montată de conf. univ. Paul Chiribuţă, directorul Festivalului de Teatru Piatra-Neamţ şi şeful Serviciului Literar şi Artistic, în cadrul programului Ecranul Timpului: Voci interbelice. Scenografia este creată de Andrada Chiriac, aflată la a doua colaborare cu TT, după spectacolul „Orestia”. Distribuţia îi reuneşte pe actorii: Andrei Merchea- Zapotoţki, Elena Popa/ Nora Covali, Mircea Postelnicu, Rareş Pârlog, Victor Giurescu, Dan Grigoraş, Florin Hriţcu, Macrina Bârlădeanu/ Ilinca Petra Meşter, Tudor Aron, Cătălina Eşanu, Adina Suciu, Maria Hibovski, Corina Grigoraş, Ecaterina Hâţu, Daniel Beşleagă.
Nadina Scriba a povestit că a intrat prima oară în această clădire în copilărie, alături de tatăl ei, pe vremea directorului Ion Coman, la un spectacol după Marivaux. A crescut cu spectacolele de la Bulandra, cu montările lui Liviu Ciulei, şi a rămas, spune ea, îndrăgostită de teatru. La Piatra Neamţ a ajuns ca şefă de promoţie. Directorul Gheorghe Bunghez a venit la Bucureşti, la repartiţie, „şi m-a luat de mână”, după cum a mărturisit artista. După emigrarea în Franţa, a făcut studii la Sorbona, finalizate cu o teză de doctorat, condusă de criticul şi profesorul universitar George Banu.
Dramatizarea după romanul lui George Călinescu este montată de regizoarea Alina Hiristea Aldulescu, scenografia este creată de Ioana Ungureanu. Distribuţia spectacolului îi reuneşte pe actorii: Alexandra Răduţă, Tudor Tăbăcaru, Bogdan Ifodi, Loredana Grigoriu, Rareş Pârlog, Maria Hibovski, Ecaterina Hâţu, Nora Covali, Dragoş Ionescu.
În numărul precedent al revistei APOSTOLUL, scriam că la finala Galei HOP, desfăşurată în vară, TT a oferit posibilitatea colaborării în viitoarele producţii TT tinerilor actori: Alexandra Răduţă, câştigătoarea Premiului „Ştefan Iordache” – Marele Premiu al Galei HOP 2026, care va juca în „Enigma Otiliei”; Ilinca Petra Meşter, distinsă cu Premiul pentru prestanţă, rostire scenică şi expresie corporală; Tudor Ioan Aron, proaspăt absolvent al UNATC Bucureşti – ultimii doi fiind selectaţi pentru distribuţia spectacolului „Mitică Popescu”. Cei trei sunt cei mai tineri membri ai trupei noastre şi le urăm bun venit şi pe această cale!
TT CĂLĂTOR!
În octombrie apucăm să jucăm mai puţin la sediu pentru că suntem mult pe drumuri, onorând invitaţiile primite din partea unor festivaluri cu tradiţie:
5 octombrie – Festivalul Internaţional de Teatru „Toma Caragiu” Ploieşti, ediţia a XV-a – TARTUFFE;
15 octombrie – Festivalului Naţional de Comedie Galaţi, ediţia a XXXVII-a – TARTUFFE;
18 octombrie – Festivalul Internaţional „Mihail Sebastian” Brăila – SOARE, AMOR ŞI ÎNTUNERIC;
20 şi 21 octombrie – Festivalul Naţional de Teatru (FNT) Bucureşti, cea mai importantă manifestare de gen din România – două reprezentaţii cu SOARE, AMOR ŞI ÎNTUNERIC.
În octombrie vă invităm cu drag să vedeţi spectacolele noastre produse recent: TARTUFFE după Molière, CONFESIUNI de Alexander Zeldin, dar şi pe cele pe care am apucat să le jucăm mai puţin: ORESTIA după Eschil, ALBASTRU de Ionuţ Vişan.
Raluca NACLAD, consultant artistic