Traian CICOARE
Profesor
Încă din ianuarie a.c., diriguitorii culturii româneşti au proclamat anul 2006 ca „Anul Naţional Mircea Eliade”. Motivaţia, împlinirea a 20 de ani de la moartea celui mai universal dintre români, la Chicago, în 22 aprilie 1986. Se doreşte ca anul viitor – 2007 – când se împlinesc 100 de ani de la naştere – în Bucureşti, la 9 martie 1907 – să fie adoptat ca „Anul Mondial Mircea Eliade”. Prestigioasa revistă a cadrelor didactice nemţene – „Apostolul” – a publicat în numărul trecut substanţialul articol „Mircea Eliade – întoarcerea în timp”, de Luminiţa Moscalu. În numărul din martie 2002 a publicat articolul „Mircea Eliade – dascălul” în care se releva strălucita afirmare ca profesor la universităţile din Bucureşti (1933-1938), din Paris (1945-1956) şi din Chicago (1956-1986). Semnalam atunci existenţa unor tainice conexiuni între opera marelui gânditor asupra arhaicului, miturilor şi sacrului pe de o parte şi judeţul Neamţ, pe de altă parte, în special cu învăţământul, care sunt explicite. Conexiuni la nivelul probabilităţii simţim în romanul „Noaptea de Sânziene”, apărut întâi în traducere franceză, cu titlul „Foret Interdite”, Paris 1971. Sânzienele – patronul municipiului Piatra Neamţ de azi – este o sărbătoare ce vine din „transistorie” şi se întâlneşte cu istoria prin ctitorirea Bisericii Domneşti Sfântul Ioan Botezătorul de către Ştefan cel Mare şi Sfânt. Pe eroul principal îl cheamă Ştefan şi în el se îngemănează ipostaza angelică cu cea satanică a amorurilor. Explicite şi incontestabile sunt conexiunile desprinse din naraţiunea „Tinereţe fără de tinereţe…” scrisă, după cum notează autorul, în noiembrie-decembrie 1976, la peste 30 de ani de autoexil şi publicată în 1978. Acţiunea se desfăşoară mai mult la Piatra-Neamţ, căreia îi descrie cu exactitate străzi şi clădiri ca, de pildă, cafeneaua „Select”, existentă, până în anii ’70, vizavi de Teatrul Tineretului, ca şi Hotelul Regal. Cu privire la cafeneaua „Select” citim: „a frecventat-o şi Calistrat Hogaş (…) din 1869 până în 1886, cât timp a fost profesor aici la Piatra-Neamţ. S-a pus şi o placă” (în vol. „În curte la Dionis”, 1981, p. 613). Uimitoare este consemnarea datelor exacte cu privire la funcţionarea lui Hogaş la Piatra-Neamţ. Îl cunoştea bine. Probabil de la tatăl său, născut la Tecuci, ca şi Hogaş şi care i-ar fi putut fi elev, când Hogaş a funcţionat la Tecuci. Mai putea cunoaşte despre Hogaş şi învăţământul nemţean de la colegii de facultate nemţeni (precum D. Almaş) sau prieteni în exil (precum Eugen Relgiş şcolit la Piatra- Neamţ). În rândul lor, slujitori ai învăţământului nemţean s-au aplecat cu dragoste şi competenţă asupra operei eliadeşti: Tudor Ghideanu, Gh. Achiţei, V. Spiridon, C. Crişan, Cristian Livescu, Lucian Strochi ş.a. Numeroase sunt acţiunile CCD Neamţ dedicate marelui evocator al învăţământului nemţean, cu răsunet mondial. Amintim doar două: „Întâlnirea cu tema Calistrat Hogaş (1847- 1917) – 155 ani de la naştere”, de joi, 25 aprilie 2002, la care s-a prezentat şi comunicarea „Calistrat Hogaş văzut de filosofii Ion Petrovici şi Mircea Eliade”. Deosebit de important şi de onorant pentru învăţământul nemţean a fost Simpozionul Naţional Mircea Eliade, din 18.04.1992, la care au participat prestigioşi profesori universitari: Teodor Dima, Petre Dumitrescu, Ştefan Afloroaei, Ion Rotaru, V. Latiş, Tudor Ghideanu (nemţean), Radu Negru. Profesoara, în Piatra Neamţ, Dorina Nicoară a stârnit admiraţia tuturor cu „Rezonanţe ale prozei lui Mircea Eliade în literatura română şi universală”. (Apostolul, nr. 81. apr., 2006)