Ediţia din acest an a Festivalului Internaţional „Vacanţe Muzicale la Piatra-Neamţ”, considerată una „de colecţie”, a reunit orchestre şi ansambluri binecunoscute dar şi nume mari din constelaţia muzicii naţionale şi internaţionale precum Eugen Doga, Alexandru Tomescu, Omar Massa, Alina Azario, completate în mod fericit cu cel al Andei-Louise Bogza – prim solistă a Operei de Stat din Praga, care a finalizat manifestarea în seara zilei de 6 iulie, stârnind un viu entuziasm în rândul publicului.
Deşi este demult o prezenţă şi o valoare de rezonanţă internaţională, strălucind pe scene din Europa, Asia şi America în roluri precum Aida, Leonora, Abigaille, Rusalka, Manon, Turandot – Anda-Louise Bogza s-a aplecat cu dragoste şi dăruire şi spre spectacole în Piatra-Neamţ, oraşul său natal, culminând cu seara de operă ce a finalizat Vacanţele Muzicale. Aici, a evoluat în prezenţa prestigioasei Opere Naţionale Române din Cluj-Napoca, la pupitrul dirijoral fiind Adrian Morar, oferind un parcurs artistic ce a umplut de încântare şi vibraţie sufletele celor prezenţi.
Păşind pe scenă într-un amestec de maiestate, emoţie şi modestie, Anda-Louise şi-a început recitalul într-un mod dumnezeiesc cu aria Divinites du Styx din opera Alceste, tăindu-ne respiraţia cu o dezvoltare tulburătoare a temei muzicale, ce a conferit un debut celest reprezentaţiei. Apoi, a schimbat brusc registrul, prezentându-ne, zglobie, pasională şi seducătoare o Habanera de zile mari, în care şi-a dat măsura întregii expresivităţi, punând şi o amprentă personală asupra acestei capodopere a lui Bizet. Aproape de lacrimi ne-a adus cu aria unui suflet sfărâmat în Pleurez, pleurez mes yeux! din opera Le Cid, unde a întruchipat-o pe Chimene, gravă, sfâşiată, răvăşită de loviturile sorţii. Trăiri asemănătoare am avut şi legat de aria Vissi d’arte a lui Giacomo Puccini, unde a exprimat, cu mare sensibilitate durerea Floriei Tosca, disperarea, în faţa gândului că, în mod nedrept, Dumnezeu a abandonat-o.
Ce se mai poate spune! Am ascultat cu admiraţie o soprană profundă, poetică şi dramatică în Ritorna vincitor, cu o voce caldă şi plină de virtuozitate în Tacea la notte placida; ne-am delectat într-o mare de armonie şi vivacitate cu Vieni, t’affreta, ne-am bucurat de bijuteria muzicală O, mio babbino caro şi ne-am luat rămas bun de la Anda-Louise Bogza cu geniala interpretare a piesei Les filles de Cadix a lui Delibes, sugerând stilul lui Bizet.
Cred că sunt în asentimentul tuturor iubitorilor de frumos din Piatra-Neamţ când spun că am fost dăruiţi cu un noroc extraordinar să avem alături de noi asemenea personalitate marcantă a artei interpretative şi cred că nu trebuie să uităm nicicând cuvintele lui Ioan Holender, care în 2008, cu o intuiţie perfectă a spus: „Doamna Bogza este o mândrie pentru oraşul dumneavostră!”.
Gianina BURUIANĂ