În buna tradiţie a ultimilor 27 de ani, debutul stagiunii artistice 2025-2026 a stat sub semnul parteneriatului dintre Academia Naţională de Muzica „Gheorghe Dima”- Cluj Napoca, Extensia Piatra-Neamţ şi Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare”.
Astfel, pe 9 octombrie 2025, la sala Amfiteatru de la Autonom, publicul iubitor de muzică de calitate s-a bucurat de recitalul de chitară clasică susţinut de „Trio ANDREI”, prilejuit şi de aniversarea a 25 de ani de activitate a acestui prestigios grup muzical clujean, reprezentat de fraţii Constantin, Aurelian şi Adrian Andrei, trei dintre cei mai importanţi chitarişti din România, afirmaţi în egală măsură şi pe scenele europene.
În cuvântul de deschidere Valentin Andrei a evocat anul 1998 când, la 1 octombrie, pornea la drum „Colegiul Universitar de Muzică” Piatra-Neamţ, sub patronajul Academiei Naţionale de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj (ANMGD). Au fost elogiate şi personalităţile esenţiale care au pus piatra de temelie a ceea ce astăzi se numeşte Extensia Piatra-Neamţ a ANMGD: Constantin Horia Alupului-Rus şi regretatul Cristian Misievici. Vorbitorul a mai atras atenţia publicului că pe scenă se află patru picturi de dimensiuni considerabile, lucrări premiate în decursul vremii în cadrul Concursului „Nicolae Milord”.
Recitalul a început cu „Trio pentru trei chitare” atribuit lui Joseph Haydn. Atmosferă de magie, armonie totală între cele trei instrumente, concentrare maximă a interpreţilor, publicul cu respiraţia tăiată. Am savurat o ambianţă intelectuală cu senzaţia de ordine şi rafinament, muzică clară, cu teme care se repetă fără a deranja câtuşi de puţin, ci din contra aducându-ţi bucuria reîntâlnirii.
A urmat Claude Debussy cu „La plus que lente, valse”, care ne-a purtat în alt registru emoţional, acela al melancoliei şi oniricului impresionist. Tempo a fost al unui vals lent dar care degajă un umor subtil cu o nuanţă ludică în ritm şi în formulări.
De cel mai mare succes s-a bucurat însă „Suita Maramureşană” (aranjament pentru trei chitare de Adrian Andrei), o creaţie cu elemente tradiţionale pe o largă gamă de exprimări, plină de vitalitate rustică („De mărs după mnireasă”, „Mnireasă, cununa ta”), de nostalgie dulce („Cântec de leagăn”), de linişte pastorală („Colindă”, „Baladă”) sau ritmuri de dans („Hora frunzii”).
Recitalul s-a încheiat cu populara „Suită” din opera „Carmen” (aranjament pentru trei chitare de Gareth Koch), prin care interpreţii ne-au introdus în mod absolut autentic în atmosfera plină de pasiune şi ritmuri senzuale creată de George Bizet, în lumea lui plină de riscuri şi mister.
Dar, cel mai frumos despre întâlnirea cu muzica fraţilor Andrei, a scris cronicarul Emiliu DRAGEA (Adevărul de Cluj, 29 iulie 2002): „Ascultând muzica (…), cântată la chitară clasică, poţi avea senzaţia că te regăseşti pe tine ca om al unui spaţiu vital purificat de isteria sonoră a unei muzici, care marginalizează umanul, promovând beţia de ritmuri obsedante până la delirul epuizării nervoase. Chitara clasică şi produsul ei sonor, în orice stil muzical, are ceva din sublimul omenesc, din acea stare de spirit care te înalţă spre treptele bucuriei sufleteşti. Să ne bucurăm de o asemenea formaţie muzicală şi să le mulţumim fraţilor Andrei pentru omenescul muzicii, pe care ni-l oferă cu muncă şi talent.”
Gianina BURUIANĂ


