Ziua Naţională a României, serbată la Muzeul de Istorie şi Arheologie
Ziua Naţională a României a fost sărbătorită luni, 28 noiembrie, la Muzeul de Istorie şi Arheologie Piatra-Neamţ, unde a avut loc un simpozion organizat de Complexul Muzeal Judeţean Neamţ, în colaborare cu Filiala Neamţ a Asociaţiei Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere, Cercul Militar Piatra-Neamţ, Asociaţia Cultul Eroilor Filiala Neamţ şi Garnizoana Piatra-Neamţ.
După cuvântul de deschidere, rostit de dr. Iulian Ghercă, directorul Complexului Muzeal Judeţean Neamţ, dr. Mihaela-Cristina Verzea a susţinut o prelegere pe tema „Consideraţii generale cu privire la semnificaţia zilei de 1 Decembrie”. În continuare, a avut loc lansarea volumelor „Ţinutul şi judeţul Neamţ de altădată. O antologie istorică”, de prof. Gheorghe Radu (au prezentat prof. dr. Mihai Şurubaru şi prof. Dan Mihăilescu) şi „Repertoriul descoperirilor atribuite epocii bronzului din judeţul Neamţ” (a prezentat dr. Ciprian-Dorin Nicola).
Nu în ultimul rând, programul a cuprins prezentarea proiectului „Strămutaţii, lumea de sub ape”, realizat de elevii Liceului „Mihail Sadoveanu” Borca, proiect premiat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc.
Simpozion Nichita Stănescu, la Biblioteca Judeţeană „G. T. Kirileanu” Neamţ
Poetul Nichita Stănescu a fost evocat marţi, 13 decembrie, la Sala Cupola a Bibliotecii Judeţene „G. T. Kirileanu”, în cadrul unui simpozion ce şi-a propus să ofere o nouă perspectivă asupra „poetului necuvintelor” şi a operei sale.
Au fost abordate teme precum „Nichita Stănescu şi limba poezească” (conferinţă susţinută de prof. univ. dr. Vasile Spiridon), „Nichita Stănescu, ludicul” (conferinţă susţinută de scriitorul Emil Nicolae), „Nichita Stănescu, aventura traducerii” (comunicare de dr. Mihai Botez), „Nichita Stănescu, un «poet dificil»?” (comunicare de dr. Adrian G. Romila) şi „Nichita Stănescu şi Generaţia î80” (o evocare de Adrian Alui Gheorghe).
Nichita Hristea Stănescu s-a născut la data de 31 martie 1933, la Ploieşti.
A absolvit cursurile Facultăţii de Filologie a Universităţii din Bucureşti. A fost laureat al Premiului Herder, iar în 1980 a fost nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură.
Nichita Stănescu era de origine rusă, mama sa fiind fiica generalului şi fizicianului Nikita Cereaciuchin, care după revoluţia din octombrie 1917 a emigrat în oraşul lui Ion Luca Caragiale. În 1930, Hristea Stănescu, ţăran prahovean, se căsătoreşte cu rusoaica Tatiana Cereaciuchin, iar pe 31 martie 1933 se naşte rodul dragostei lor, viitorul poet Nichita Stănescu, botezat cu numele bunicului, generalul Nikita.
Considerat drept unul dintre cei mai valoroşi scriitori români, Nichita Stănescu face parte din categoria foarte rară a inovatorilor lingvistici şi poetici.
Expoziţie de artă plastică şi concert de colinde, la Biblioteca Judeţeană
Biblioteca Judeţeană „G. T. Kirileanu” Neamţ şi Filiala Neamţ a Uniunii Artiştilor Plastici au organizat luni, 5 decembrie, în Sala „Cupola” un dublu eveniment destinat întâmpinării sărbătorilor de iarnă. Este vorba despre vernisajul expoziţiei intitulate „În lumina sărbătorilor”, reunind lucrări ale artiştilor plastici nemţeni Cristian Bistriceanu şi Eleonora Dragomir, pe de o parte, şi miniconcertul de colinde susţinut de Andrei Bălan, Cerasela Radu (elevi ai Colegiului Tehnic „Gh. Cartianu” Piatra-Neamţ) şi Denis Trandafir (elev al Şcolii Gimnaziale „Nicu Albu” Piatra-Neamţ), pe de altă parte. Protagoniştii evenimentului au fost prezentaţi publicului de către preot scriitor Dorin Ploscaru şi de către artistul plastic Ciprian Istrate, moderatorul întâlnirii fiind scriitorul Adrian Alui Gheorghe, directorul Bibliotecii Judeţene.
Concursul judeţean „Comoara de lângă noi”, ediţia a VIII-a
La jumătatea lunii decembrie a avut loc, la Liceul Tehnologic „Ion Creangă” din Pipirig – structura Şcoala Gimnazială Stânca – cea de-a VIII-a ediţie a concursului judeţean „Comoara de lângă noi”.
Evenimentul este organizat anual în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ, Casa Corpului Didactic Neamţ, Şcoala Gimnazială Girov, Liceul Tehnologic Arhimandrit „Chiriac Nicolau” Vânători Neamţ şi Primăria Comunei Pipirig şi se adresează cadrelor didactice şi elevilor din învăţământul preşcolar, primar, gimnazial şi liceal de la şcolile din judeţul Neamţ.
Ca şi la ediţiile precedente, concursul s-a desfăşurat pe trei secţiuni: secţiunea Creaţii plastice şi colaje – finalizată cu o expoziţie pe tema „Datini şi obiceiuri de iarnă în satul meu”, secţiunea Creaţii literare (pe aceeaşi temă) şi Festivalul datinilor şi obiceiurilor de iarnă.
Competiţia îşi propune dezvoltarea sentimentelor de respect şi apreciere a valorilor tradiţionale, creşterea interesului copiilor pentru datinile şi obiceiurile de Crăciun şi Anul Nou din judeţul Neamţ, antrenarea lor şi a cadrelor didactice în realizarea unor activităţi de parteneriat cu mai multe şcoli şi comunităţi.
Spectacolul extraordinar „Seară vieneză”, la Casa de Cultură din Roman
La Casa de Cultură Roman a avut loc joi, 15 decembrie, spectacolul extraordinar „Seară Vieneză”, susţinut de Filarmonica Naţională „Serghei Lunchevici” din Republica Moldova, sub bagheta maestrului Mihail Agafiţa. Solişti: Nicolae Vascauţan (tenor), Tatiana Costiuc (soprană) şi Marin Gheras (nai). Fondată în 1940, Filarmonica Naţională „Serghei Lunchevici” este cea mai importantă instituţie de concert din Republica Moldova, desfăşurând o amplă activitate în diverse direcţii: muzica academică, populară, muzica uşoară şi jazz. La Filarmonica Naţională şi-au început activitatea celebrele ansambluri „Joc”, „Fluieraş” sau „Lăutarii”, de numele instituţiei fiind legate nume legendare ale estradei naţionale, precum orchestra „Noroc”, ansamblul „Plai”, cântăreţii Ion Suruceanu, Iurie Sadovnic, Nadejda Cepraga, Mihai Dolgan, Maria Codreanu ş.a. Născut în 1973 în Republica Moldova, Mihail Agafiţa, membru al Uniunii Muzicienilor din Republica Moldova, a absolvit apoi Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, şi cursurile de măiestrie susţinute de Patrick Strub, organizate de Ambasada Germaniei la Chişinău. De-a lungul timpului, a participat la numeroase festivaluri internaţionale de muzică, prestaţia sa fiind întâmpinată cu entuziasm de public şi apreciată la superlativ de către mass-media.
Cella Delavrancea, 129 de ani de la naştere
Acum 129 de ani, la 15 decembrie 1887, se năştea pianista şi scriitoarea Cella Delavrancea, fiica cea mare a scriitorului Barbu Ştefănescu Delavrancea. A fost membră de frunte a cenaclului lui Eugen Lovinescu, fiind căsătorită cu diplomatul Tillea în timpul primului război mondial, apoi cu Aristide Blank şi în cele din urmă cu Philippe Lahovary. Cella Delavrancea a fost una din prietenele intime ale reginei Maria a României. A făcut studii de pian, la început în familie, apoi la Conservatorul din Bucureşti, urmate de un stagiu la Paris. A crescut alături de copiii lui Caragiale, întrucât tatăl său era un apropiat al familiei marelui dramaturg român.
A susţinut numeroase concerte în Europa, de multe ori în duet cu George Enescu. Îşi face debutul literar în revista lui Tudor Arghezi, „Bilete de papagal”, fiind autoarea unor nuvele, romane şi texte memorialistice. Din 1950 începe cariera didactică, mai întâi ca profesoară la Liceul de muzică din Bucureşti, predând apoi pianul la Conservatorul de muzică din capitală, până la ieşirea la pensie. Mulţi dintre pianiştii celebri ai României au fost elevii Cellei Delavrancea. Amintim doar pe Nicolae Licareţ, Dan Grigore şi Radu Lupu. Cu pianistul Dan Grigore stabileşte o colaborare şi o prietenie artistică de lungă durată.
Cella Delavrancea a publicat sute de cronici muzicale şi texte consacrate fenomenului muzical, fiind primul artist român care a participat la sărbătorirea propriului Centenar, în 1988, la Ateneul Român, printr-un concert de gală în care a cântat alături de pianistul Dan Grigore. Artista moare pe data de 9 august 1991, la vârsta de 104 ani.
Irina NASTASIU